„Statutul are un stimulent tacit pentru menținerea prețurilor mai ridicate, chiar dacă discursul public susține contrariul. Politicile de energie ieftină sunt anti-buget.
Politicile de „energie scumpă” sunt anti-consumator. Problema nu este că energia aduce bani. Problema este că bugetul s-a obișnuit cu acești bani. Dependența de energie introduce volatilitate într-un buget deja tensionat”, susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
Potrivit acestuia, între 2020 și 2025, veniturile directe din energie la bugetul de stat au variat între 45 și 83 de miliarde de lei anual. În aceeași perioadă între 43–63% din deficit a fost „susținut” de veniturile din energie.
VENITURI DIN ENERGIE – STRICT BUGET DE STAT România, 2020–2025 (estimari AEI) (miliarde de lei)
| An | Dividende încasate de stat de la companii din energieunde are calitatea de acționar | Accize din energie | TVA din energie | Redevențe șitaxe dinamonte | Profit impozitși impozitedivided | Alte impozite(0,5% CA, salarii) | Energie TOTALĂ BS |
| 2020 | 7 | 24 | 8 | 3 | 2 | 1 | 45 |
| 2021 | 8 | 26 | 9 | 4 | 3 | 1 | 51 |
| 2022 | 15 | 32 | 18 | 10 | 6 | 2 | 83 |
| 2023 | 15 | 30 | 15 | 8 | 5 | 2 | 75 |
| 2024 | 7 | 29 | 13 | 7 | 4 | 2 | 62 |
| 2025 | 5 | 31 | 13 | 7.5 | 5 | 1.5 | 63 |
„Fără aceste prețuri ridicate, deficitul ar fi urcat la 10–12% din PIB. Plafonările nu au anulat beneficiul bugetar. Chiar dacă statul a avut cheltuieli cu compensarea facturilor, creșterea nominală a TVA, a accizelor și taxarea profiturile excepționale din energie au rămas dominante. Statul a redistribuit, dar a și încasat masiv”, afirmă acesta.
Dacă populația și industria au perceput explozia prețurilor la energie din 2022–2023 ca pe o veritabilă criză, pentru buget, însă, ea s-a materializat într-o sursă pozitivă de venituri, sectorul finanțând aproximativ 45–63% din deficitul bugetar în 2022–2025.
AEI a elaborat și două scenarii pentru anii fiscali 2026 și 2027, unul cu prețuri medii la produsele energetice mai mari și altul cu prețuri medii mai mici.
Primul scenariu este fundamentat pe un preț stabil al energiei electrice, pe o majorare cu 15% a prețului gazelor și cu 10% a carburanților, iar cel de-al doilea pe o scădere cu o treime a prețului energiei electrice, cu 15% a gazelor și cu un preț stabil la carburanți.
ANUL 2026
| Componentă (estimăriAEI) | Scenariul A – prețuri mai mari | Scenariul B – prețuri mai mici | Diferența A − B |
| Dividende incasate de stat de la companiile din energie | 10 | 7.5 | +2.5 |
| Acciză energie | 31 | 31 | 0 |
| TVA energie | 15 | 10.5 | +4,5 |
| Redevențe și taxe înamonte | 10.5 | 9 | +2,5 |
| Profit impozit + dividend | 6,0 | 4,2 | +1,8 |
| Alte impozite (salarii, CA) | 2,8 | 2,6 | +0,2 |
| Energie TOTALĂ (BS) | 66.5 | 58 | +8,5 |
| Deficit BS | 130 | 140 | −10 |
| % deficit „susținut” de veniturile din energie | 51% | 41% | +10% |
Diferența între încasările statului din primul scenariu (mai scump) și din cel de-al doilea (mai ieftin) în 2026-2027 este de aproximativ 23 miliarde de lei.
Companiile din energie plătesc o multitudine de taxe la buget.
Impozitele directe din sectorul energetic Iontribuie substanțial la bugetul de stat, prin instrumente fiscale clasice, dar cu o greutate mult mai mare decât alte sectoare.
Acestea achită atât impozitele plătite de orice companie din România, pe profit, pe dividende, dar și taxe suplimentare pentru companii mari – mecanisme sectoriale sau pe cifra de afaceri.
„În perioadele de prețuri ridicate, firmele din energie devin multiplicatori fiscali și astfel profitul lor se transformă în dividende către buget.”, explică președintele AEI.
ANUL 2027
| Componentă (estimăriAEI) | Scenariul A – prețuri mai mari | Scenariul B – prețuri mai mici | Diferența A – B |
| Dividende incasate de stat de la companiile din energie | 9 | 7 | +2 |
| Acciză energie | 32 | 31 | +1 |
| TVA energie | 16 | 10 | +6,0 |
| Redevențe și taxe înamonte | 9 | 5.8 | +3,2 |
| Profit impozit + dividend | 6.5 | 4 | +2,5 |
| Alte impozite (salarii, CA) | 3 | 2.7 | +0,3 |
| Energie TOTALĂ (BS) | 75.5 | 60.5 | +15 |
| Deficit BS (estimat) | 130 | 140 | −10 |
| % deficit „susținut” de veniturile din energie | 58% | 43% | +11% |
În plus, statul încasează și redevențe și taxe petroliere. Începând cu anul 2026 va exista o creștere de aproximativ 40% a redevențelor onshore negociate cu operatorii cu un impact direct și imediat asupra veniturilor.
Redevențele sunt sensibile la volumele de producție și prețul internațional.
Încasările din TVA sunt, paradoxal, cel mai vizibil câștigător al scumpirilor energiei electrice, gazelor naturale și carburanților. Cota standard rămâne 21% în 2026. Impactul este evident mare în perioadele de volatilitate. Când prețul crește cu 30%, baza de impozitare crește automat. Bugetul câștigă fără să modifice nicio lege.
Și încasările pe forța de muncă, din impozite și contribuții pe salarii, sunt mai ridicate, în sectorul energetic fiind înregistrate salarii peste peste media națională.
De asemenea, la buget intră și accizele, taxele și alte tarife. Statul încasează multiple taxe de la companiile care activează pe piața de energie, accize pe carburanți cea mai stabilă sursă de venit, taxe de mediu și certificate de emisii și impozite suplimentare pe cifra de afaceri (din 2025 – 0,5%). Accizele sunt aproape independente de preț. TVA-ul, în schimb, este hiper-sensibil.
Nu în ultimul rând statul încasează dividente considerabile de la companii din energie, la care deține participanții importante.
Întrebarea nu mai este dacă energia este importantă pentru buget. Întrebarea este dacă bugetul poate rezista fără energie scumpă.
