Agenția Națională pentru Resurse Minerale anunță că a emis astăzi Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România, care a fost transmis către Monitorul Oficial și va intra în vigoare începand cu data publicării. Astfel, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România va fi calculat în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hubul de la CEGH Viena, dar pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
“Am luat act de observațiile producătorilor de gaze cu privire la noua metodologie de calcul a prețului de referință și suntem deschiși să purtăm, în continuare, discuții cu privire la această formulă, astfel încât prețul de referință să fie echitabil și specific fiecărui operator, în funcție de calitatea gazelor exploatate. Am înțeles dorința producătorilor autohtoni de a raporta calculul prețului de referință la cotațiile din piața românească. Astfel, Agenția Națională pentru Resurse Minerale sprijină dezvoltarea pieței românești de tranzacționare de gaze și își dorește ca aceasta să devină o bază relevantă de referință.
Noul preț de referință nu înseamnă o dublare a prețului gazelor la consumatorii finali, ci condiții corecte atât pentru producători, cât și pentru statul român, în condițiile în care prețul gazelor a fost liberalizat dar se menține un preț de referință la nivelul anului 2008. Având în vedere că, potrivit formulei de calcul, noul preț de referință este apropiat de cel la care s-au făcut tranzacții pe piața de gaze, în ultimele luni, nu vedem motive pentru o creștere a prețului gazelor pentru consumatorii finali”, spune Gigi Dragomir, președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Anterior, ROPEPCA a arătat că stabilirea prețului de referință la gazele naturale în baza unui calcul de piață relevant pentru România, care să reflecte prețul realizat efectiv pe piața românească, este foarte importantă pentru consumatorul final, dar raportarea prețului de referință la HUB-ul austriac de gaze naturale este irelevant pentru producătorii români de gaze naturale, care nu au racordarea efectivă la acest hub, iar preluarea prețului de la Baumgarten drept preț de referință pentru stabilirea redevențelor la producția autohtonă de gaze naturale poate avea un impact inflaționist pe care îl va suporta consumatorul român, a atenționat astăzi Daniel Apostol, secretar general ROPEPCA.
Dacă producția internă de gaze s-ar menține la niveluri comparabile cu cele din prezent, ordinul ANRM, în varianta prezentată atunci, ar duce la majorarea semnificativă a sumelor datorate statului de către companiile petroliere.
Astfel, pe baza unui studiu efectuat de Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești, care a propus mai multe variante de calcul al prețului de referință care stă la baza calculului redevenței petroliere pentru gaze naturale, Agenția a elaborat un proiect de ordin care stipulează că acest preț de referință este prețul mediu al tranzacțiilor efectuate în luna anterioară la Central European Gas Hub din Viena (CEGH), exprimat în euro/MWh, înmulțit cu valoarea puterii calorice superioare medii anuale a gazelor naturale în România în anul anterior celui în care se fac evaluările, exprimată în kwH/Smc, și cu rata medie de schimb valutar lei/euro, exprimată în lei, din luna anterioară perioadei pentru care se calculează prețul de referință.
Din 2008, acest preț de referință a fost fixat de ANRM la nivelul de 495 lei/mia de metri cubi, adică 45,71 lei/MWh, cât era la acea dată prețul de vânzare al gazelor naturale din producția internă recomandat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei industriali. Pentru calculul redevenței datorate, în ecuație intră prețul de referință, cotele procentuale de redevență, stabilite de lege în funcție de nivelul de producție trimestrial al zăcămintelor, și cantitățile de gaze extrase brute.
Între timp, însă, urmare a calendarului de liberalizare convenit cu instituțiile financiare internaționale, prețul reglementat de achiziție al gazelor naturale din producția internă a ajuns la 60 lei/MWh pentru consumatorii casnici în 2015, fiind de alfel eliminat cu totul de la 1 aprilie 2017, ca urmare a liberalizării totale a prețului în relația dintre producători și furnizori, și la 89,40 lei/MWh pentru cei industriali în 2014, acest segment de piață fiind complet liberalizat de la 1 ianuarie 2015.
ANRM avea această intenție încă din primăvara anului trecut. Demersul a fost inițiat și ca urmare a unei dispuneri de măsuri dictate de Curtea de Conturi în 2012 și confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție în 2015.
Curtea de Conturi a arătat, într-un raport publicat în 2016, că Agenția a stabilit și menținut în mod defectuos acest preț de referință pentru redevențele la gaze, mai precis în dezacord cu Legea petrolului. Legea respectivă prevede că acest preț de referință se stabilește pe bază de studii de fundamentare de specialitate.
În 1998, ANRM a emis un ordin care prevedea că prețul de referință se stabilește lunar, ca echivalent valoric și al puterii calorifice pentru un coș de combustibili alternativi, cu cea mai frecventă utilizare în România, cotați pe piața internațională. Ulterior, potrivit Curții de Conturi, în 2001, Ministerul Industriilor a emis un ordin prin care se suspenda dispoziția ANRM din 1998 și se stipula că prețul de referință se calculează ca medie a prețurilor gazelor naturale din producția internă și a celor din import, ponderată cu cantitățile care compun acest amestec.
Numai că, susținea Curtea de Conturi, acest ordin al Ministerului Industriilor nu a fost publicat niciodată în Monitorul Oficial, ceea ce ar contraveni legislației în vigoare. În baza acestui ordin, ANRM a menținut suspendată prevederea din 1998 privind calculul prețului de referință pentru redevența la gaze prin raportare la cotațiile internaționale până în 2008. În 2008, ANRM a emis Ordinul nr. 21, în vigoare și în prezent, care menține suspendarea și, totodată, stabilește prețul de referință la 495 lei/mia de metri cubi, respectiv 45,71 lei/MWh.
"În concluzie, neaplicarea dispozițiilor legale și stabilirea prețului de referință al gazelor naturale extrase în România în alte condiții decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004 au condus la diminuarea redevenței petroliere cuvenită bugetului de stat, pentru perioada 2011-2015, cu suma estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 dolari)", afirma Curtea de Conturi în raportul publicat în 2016.
Actualul proiect de ordin al ANRM abrogă suspendarea din 2008, precum și metodologia din 1998 de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România.
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) și-a exprimat recent îngrijorarea cu privire la unele acuzații, pe care le consideră grave și nejustificate, aduse în spațiul public împotriva producătorilor români de gaze naturale și care se referă la presupusa plată necorespunzătoare a redevențelor pentru gazele naturale, susținând că aceste afirmații nu au nicio substanță reală, iar apariția lor în spațiul public poate fi explicată doar prin utilizarea unor informații insuficiente cu privire la procesul de calculare a redevențelor.
Reacția a survenit după ce senatorul PNL Daniel Zamfir a cerut Guvernului explicații legate de redevențe, spunând că trebuie explicat interesele cui sunt apărate și de ce se acceptă ca România să piardă sume mari zilnic și susținând că actualizarea prețului de referință nu înseamnă creșterea prețului la gaze, ci că statul român ar încasa redevența la prețul la care sunt vândute astăzi gazele, "adica ar încasa dublu decât o face din 2008 încoace”.
Asociația arată însă că „Instrucțiunile tehnice privind preluarea si valorificarea cantităților de petrol reprezentând redevența”, așa cum sunt evidențiate în Ordinul ANRM nr. 98/1998, stabilesc că valoarea producției este determinată luând în considerare prețurile utilizate de titularii de acorduri de concesiune petrolieră în exploatarea cantităților proprii de petrol, prețuri care nu pot fi mai mici decât prețurile de referință stabilite și comunicate trimestrial de ANRM. Cu alte cuvinte, prețul de referință pentru gazele naturale produse domestic publicat trimestrial de ANRM nu este altceva decât o limită minimă, sub care prețul folosit pentru calcularea redevențelor nu poate coborî.
Guvernul a finalizat în toamna anului trecut proiectul noilor redevențe petroliere. La gaze naturale, pentru producția onshore, cotele procentuale sunt similare cu cele prevăzute de Legea petrolului, în vigoare din 2004, de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
Potrivit ANRM, în primele 9 luni din 2016, statul a încasat redevențe petroliere (cumulat, din producția internă de țiței și gaze) de 741,51 milioane lei, comparativ cu nivelul de 896,6 milioane lei din perioada similară din anul 2015. La nivelul întregului an 2015, la bugetul de stat au intrat 1,19 miliarde lei din redevențele petroliere.
