Opinii: Un singur turist poate apărea de 7 ori în statistici. România are peste 10.000 structuri de cazare clasificate pe care statisticile obișnuite nu le cuprind. Cât de mare este, în realitate, turismul românesc?

Peste 10 milioane de înnoptări rezervate prin platforme online, peste 20.000 de structuri de apartamente și camere de închiriat clasificate și o statistică oficială care nu surprinde întreaga piață. Datele Eurostat și registrul MEDAT arată de ce România are nevoie de o nouă abordare a măsurării turismului.
Alatura-te Profit InsiderJoin Profit Insider
Opinii: Un singur turist poate apărea de 7 ori în statistici. România are peste 10.000 structuri de cazare clasificate pe care statisticile obișnuite nu le cuprind. Cât de mare este, în realitate, turismul românesc?

Datele Eurostat și registrul MEDAT arată de ce România are nevoie de o nouă abordare a măsurării turismului.

Un posibil record după șapte ani. Dar este acesta tabloul complet?

Anul 2026 ar putea aduce o veste excelentă pentru turismul românesc: depășirea recordului istoric al sosirilor turiștilor străini în structurile de cazare.

Cel mai bun an a fost 2018, când INS a înregistrat 2,797 milioane de sosiri ale străinilor, urmat de 2019, cu 2,684 milioane.

În primele nouă luni ale anului 2026, sosirile străinilor au crescut cu 11,1% față de perioada corespunzătoare din 2025. Dacă această dinamică se menține, estimăm că anul s-ar putea încheia cu aproximativ 2,85 milioane de sosiri ale străinilor, depășind maximul prepandemic.

Ar fi un rezultat important după șapte ani de recul și recuperare, cu atât mai mult cu cât turismul intern traversează o perioadă dificilă. Dar tocmai perspectiva acestui record readuce în discuție o întrebare fundamentală: sunt cele aproape trei milioane de sosiri o imagine fidelă a turismului internațional din România?

Opinii: Drogul statului român CITEȘTE ȘI Opinii: Drogul statului român

Comparativ cu multe destinații europene, cifra pare modestă pentru o țară cu dimensiunea, diversitatea naturală și patrimoniul cultural al României. Diferențele pot reflecta infrastructura, accesibilitatea, promovarea și competitivitatea turistică. Dar există și o altă posibilitate: România nu reușește să măsoare întreaga circulație turistică.

Îmi amintesc o discuție cu Taleb Rifai, fost secretar general al Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO). După decenii în care vizitase aproximativ 160 de țări, îmi spunea, în esență: „Din experiența mea, România are mult mai mulți turiști decât arată cifrele. Probabil că nu îi numără corect.”

Era o observație bazată pe experiența sa internațională, nu pe un studiu statistic. Dar ridica o întrebare care merită investigată: Este România insuficient vizitată sau insuficient măsurată?

Datele Eurostat și o analiză recentă a registrului oficial MEDAT ne oferă câteva indicii importante. Peste 10.000 de structuri clasificate pe care statistica obișnuită nu le cuprinde

Am analizat registrul oficial al structurilor de cazare clasificate de MEDAT, actualizat la 13 noiembrie 2026. Rezultatul este surprinzător. România are 20.728 de structuri clasificate în categoriile apartamente de închiriat și camere de închiriat, dintre care 8.341 apartamente și 12.387 structuri de camere de închiriat.

Dintre acestea, 10.119 au o capacitate de numai 1–4 locuri-pat, însumând 25.574 de locuri. Aproape jumătate dintre structurile clasificate în cele două categorii sunt, așadar, foarte mici. De ce contează această informație? Pentru că metodologia cercetării statistice INS privind sosirile și înnoptările acoperă anual structurile cu minimum cinci locuri-pat, iar cercetarea lunară are un prag de zece locuri-pat.

Prin urmare, cele peste 10.000 de structuri mici sunt înregistrate oficial la minister, dar nu intră în cercetarea obișnuită a circulației turistice. Nu vorbim despre structuri clandestine. Nu vorbim automat despre evaziune fiscală. Vorbim despre unități clasificate de stat, dar necuprinse în indicatorii obișnuiți prin care statul măsoară turismul.

Un apartament cu patru locuri, ocupat 150 de nopți într-un an, poate genera 600 de înnoptări. Zece mii de asemenea apartamente ar genera șase milioane de înnoptări. Este un exemplu matematic, nu o estimare a ocupării reale. Ceea ce pare nesemnificativ la nivelul unei unități poate deveni esențial la nivelul întregii piețe.

Europa a schimbat modul de cazare. Statisticile trebuie să țină pasul

Economia colaborativă, cunoscută internațional drept sharing economy, a transformat industria ospitalității. Apartamentele, locuințele private și camerele închiriate pe termen scurt prin Airbnb, Booking.com, Expedia și alte platforme au devenit o componentă importantă a ofertei turistice.

Opinii: Ați auzit de „socialismul suedez”? Suedia de astăzi dă lecții de capitalism Europei CITEȘTE ȘI Opinii: Ați auzit de „socialismul suedez”? Suedia de astăzi dă lecții de capitalism Europei

Potrivit Eurostat, în 2025 turiștii au petrecut aproximativ 951,6 milioane de nopți în cazări pe termen scurt rezervate prin principalele platforme online din Uniunea Europeană. Creșterea față de 2024 a fost de aproximativ 11,4%, iar față de 2019, de circa 86%.
Nu sunt două piețe complet separate. Unele apartamente rezervate online sunt clasificate și incluse în statisticile naționale. Cele două volume se suprapun și nu pot fi însumate.

Dar diferența de ritm este semnificativă: segmentul rezervărilor prin platforme se dezvoltă mult mai rapid decât piața turistică în ansamblu. În acest context, o metodologie care exclude numeroase structuri mici riscă să ofere o imagine incompletă.

România: 10,37 milioane de înnoptări prin platformele online

Pentru România, Eurostat a înregistrat în 2025 aproximativ 10,37 milioane de înnoptări în cazări pe termen scurt rezervate prin principalele platforme online. Dintre acestea, aproximativ 5,12 milioane au fost realizate de turiști români și 5,25 milioane de turiști străini.

În același an, INS a raportat aproximativ 13,9 milioane de sosiri și 29,69 milioane de înnoptări în structurile de primire turistică incluse în cercetarea sa. Înnoptările străinilor au reprezentat aproximativ 5,31 milioane.

Comparația este surprinzătoare: cele 5,25 milioane de înnoptări ale străinilor în cazări rezervate prin platforme sunt aproape egale cu totalul înnoptărilor străinilor raportate de INS. Înseamnă că România are încă 5,25 milioane de înnoptări suplimentare? Nu. O parte dintre rezervările prin platforme sunt deja cuprinse în raportările INS. Cât din această piață este deja măsurat și cât rămâne în afara statisticilor naționale? Avem două surse statistice importante, dar nu cunoaștem suficient de precis suprapunerea dintre ele. Aceasta ar trebui să fie una dintre prioritățile autorităților: reconcilierea datelor platformelor cu evidența unităților clasificate și cu raportările către INS.

Cât turism ar putea lipsi? Trei scenarii posibile

Pentru a înțelege dimensiunea problemei, putem construi o simulare pornind de la cele 10,37 milioane de înnoptări prin platforme. Presupunem că o anumită proporție dintre acestea nu este cuprinsă în statisticile INS și utilizăm o durată medie de cazare apropiată de cea oficială, aproximativ 2,1 nopți.

Înnoptări presupuse necuprinse în INS - Sosiri suplimentare la structuri

  • 25% - 1,24 milioane
  • 50% - 2,47 milioane
  • 75% - 3,71 milioane

Acestea nu sunt estimări oficiale și nici măsurători ale evaziunii fiscale. Sunt scenarii matematice care ilustrează cât de mult poate varia dimensiunea aparentă a pieței. Proporția reală nu este încă determinată.

Aceste scenarii nu surprind toate rezervările directe, prin telefon sau website-uri proprii, și nici vizitele celor care locuiesc la rude sau prieteni. Nici măcar o reconciliere completă a statisticilor de cazare nu ar descrie singură întreaga circulație turistică.

Un singur turist poate apărea de șapte ori în statistici

Să presupunem că un turist german vizitează România într-un circuit de șapte zile. Petrece câte o noapte în București, Brașov, Sibiu, Sighișoara, Cluj, Maramureș și Bucovina. În statisticile structurilor de cazare, acesta generează șapte sosiri și șapte înnoptări. În realitate, România a primit un singur vizitator, care a petrecut șapte nopți în țară.

Opinii: Succesul românesc și întoarcerea luptei de clasă CITEȘTE ȘI Opinii: Succesul românesc și întoarcerea luptei de clasă

Nu este o eroare de calcul a INS. Indicatorul măsoară sosirile la structurile de cazare, nu vizitatorii unici. Când afirmăm că România a înregistrat 2,59 milioane de sosiri ale străinilor în 2025, nu putem deduce că exact 2,59 milioane de persoane distincte au vizitat țara.
La fel, durata medie de aproximativ două nopți măsoară șederea într-o structură de cazare, nu durata întregii vizite în România.

Pentru turismul incoming, în special pentru circuitele culturale, diferența este importantă. Numărăm corect ceea ce am definit să numărăm. Problema apare când folosim acel indicator pentru a descrie un fenomen mult mai larg.

Avem date, dar nu avem încă o imagine completă

România dispune de mai multe surse de informații: evidența unităților clasificate, raportările statistice ale operatorilor, datele platformelor online, informațiile privind transportul, plățile și mobilitatea internațională. Problema este că aceste surse nu sunt suficient integrate.

O parte dintre operatori utilizează sisteme informatice moderne. Alții completează manual formulare statistice. Pot apărea erori, omisiuni, întârzieri sau raportări incomplete. Nu putem presupune că toate unitățile raportează incorect, dar nici nu putem ignora vulnerabilitățile sistemului.

Datele lunare sunt publicate, de regulă, la aproximativ cinci săptămâni după încheierea perioadei de referință. Pentru operatorii economici, investitori sau organizațiile de management al destinațiilor, intervalul poate fi prea lung.

Avem nevoie de raportări digitale simple, interoperabile, automatizate acolo unde este posibil și adaptate inclusiv unităților mici. Dar succesul unui asemenea sistem nu depinde doar de tehnologie. Depinde, înainte de toate, de încredere.

Statistici, nu un Big Brother al turismului

România a mai încercat să construiască sisteme digitale de evidență a turiștilor. Proiectul SIEATR a generat controverse legate de colectarea datelor personale, accesul instituțiilor statului și posibilitatea utilizării informațiilor în scopuri de control.

Opinii: Asfaltarea completă a drumului spre iad (II) CITEȘTE ȘI Opinii: Asfaltarea completă a drumului spre iad (II)

În august 2017 atrăgeam atenția: „De departe, e un lucru pozitiv să obții statistici, nu identități.”

Această distincție rămâne valabilă și astăzi. Într-o societate care a cunoscut supravegherea individuală ca instrument al dictaturii, sensibilitatea față de mecanismele de tip Big Brother este legitimă.

Nu ne temem de statistici. Ne temem de transformarea lor într-un instrument de supraveghere și control individual.

Pentru a afla câți turiști vizitează Brașovul, cât timp petrec în România sau ce destinații preferă, sistemul statistic nu are nevoie să cunoască numele fiecărei persoane, cu cine călătorește sau în ce cameră doarme.

Avem nevoie de date agregate, anonimizate corespunzător, de sisteme interoperabile și de garanții reale privind confidențialitatea.
Statul trebuie să poată număra turiștii fără să-i urmărească.

Combaterea evaziunii fiscale este un obiectiv legitim, dar are propriile instituții și instrumente. Dacă dorim un sistem statistic performant, obiectivul său principal trebuie să fie obținerea unor informații corecte, nu identificarea și controlul individual al turiștilor.
Europa oferă cadrul. Estonia arată o posibilă soluție

Regulamentul european 2024/1028, aplicabil din 20 mai 2026, introduce reguli comune privind colectarea și schimbul de date referitoare la închirierile de cazare pe termen scurt. În cadrul procedurilor naționale de înregistrare, platformele au obligații de transmitere a unor informații relevante către autoritățile competente.

Este un pas important, dar nu rezolvă automat toate problemele statisticii turistice. România trebuie să asigure compatibilitatea dintre registre, platforme și cercetările statistice.

După intrarea deplină în Schengen, măsurarea vizitelor internaționale nu mai poate depinde de controalele sistematice la frontierele interne. Există însă metode complementare.

Opinii: Fereastra Overton și business-ul românesc: atenție la populism CITEȘTE ȘI Opinii: Fereastra Overton și business-ul românesc: atenție la populism

Estonia utilizează de mai mulți ani date de poziționare mobilă, prelucrate statistic, pentru estimarea călătoriilor internaționale. Aceste informații pot fi completate prin date agregate privind plățile cu cardul, transportul, cazarea și cercetări prin sondaj. Niciuna dintre  surse nu este perfectă. Dar combinarea lor, cu ajustări metodologice și protecția vieții private, poate oferi o imagine mai completă.

România ar putea dezvolta un asemenea model prin colaborarea INS, BNR, MEDAT, a operatorilor de telefonie și a industriei turistice. Nu pentru a urmări persoane, ci pentru a estima mai bine numărul vizitelor, durata acestora, distribuția geografică și impactul economic.

Ce ar trebui să facă România?

Nu avem nevoie doar de un nou program informatic, ci de o abordare modernă a statisticii turistice. Consider că sunt necesare cinci direcții prioritare:

  1. Acoperirea statistică a tuturor structurilor clasificate, inclusiv a apartamentelor și camerelor cu mai puțin de cinci locuri-pat, prin raportare proporțională cu dimensiunea lor.
  2. Reconcilierea datelor INS, MEDAT și Eurostat, pentru a distinge înnoptările deja măsurate de partea pieței care lipsește.
  3. Raportarea digitală automatizată, conectată la sistemele operatorilor și capabilă să furnizeze indicatori mai rapid.
  4. Estimarea distinctă a vizitatorilor internaționali, a duratei călătoriilor și a cheltuielilor, inclusiv prin surse agregate de mobilitate și plăți.
  5. Separarea clară a statisticii de supravegherea individuală și de controlul fiscal, cu protecția datelor personale.

Instrumentele există, iar alte state europene le folosesc deja. Ceea ce lipsește este integrarea lor într-un proiect național coerent, cu responsabilități instituționale clare.

Un record pe hârtie sau o imagine reală a turismului?

Dacă România va încheia anul 2026 cu aproximativ 2,85 milioane de sosiri ale turiștilor străini în structurile de cazare, va depăși recordul din 2018. Va fi o veste bună, chiar dacă modificările metodologice intervenite între timp impun prudență în comparația directă.

Dar această cifră, oricât de importantă, nu reprezintă întreaga circulație turistică internațională. Nu cuprinde toate formele de cazare, nu identifică vizitatorii unici și nu ne spune singură cât timp petrec străinii în România sau cât contribuie la economia națională.

Pentru o țară care dorește să investească în promovare internațională, să atragă turiști cu putere mare de cumpărare și să reducă deficitul balanței turistice, aceste informații sunt esențiale.

Opinii: Chiar avem nevoie de consiliu monetar ca să oprim mâna statului să intre în buzunarele noastre? CITEȘTE ȘI Opinii: Chiar avem nevoie de consiliu monetar ca să oprim mâna statului să intre în buzunarele noastre?

Nu putem construi o strategie națională de turism pe o imagine incompletă a pieței. Nu putem evalua corect rezultatele promovării dacă nu știm suficient de precis câți vizitatori atragem. Nu putem compara destinațiile dacă o parte importantă a cazărilor mici rămâne în afara cercetării. Și nu putem cere investiții bine fundamentate fără indicatori credibili privind valoarea economică a turismului.

România ar putea avea, în realitate, mai mult turism decât reușesc să surprindă indicatorii utilizați astăzi. Dar acest lucru trebuie demonstrat prin date, nu prin impresii. Nu putem măsura doar o parte a turismului și apoi să tragem concluzii despre întregul sector. Iar adevăratul progres nu va fi doar să anunțăm un nou record.

Va fi să știm, în sfârșit, cât turism are România, cât valorează și cât din potențialul său rămâne nevalorificat.

Adrian Voican este Președinte BIBI Group4Travel
, Vicepreședinte ANAT, 
Președinte APDT Prahova

Surse și precizări metodologice

• MEDAT: Registrul structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate, 13 noiembrie 2026.
• Eurostat: seria tour_ce_omr, înnoptări în cazări pe termen scurt rezervate prin platforme online, 2025.
• INS: seriile sosirilor și înnoptărilor, 2018–2019 și 2025–2026; metodologia cercetării.
• Regulamentul (UE) 2024/1028 privind închirierile de cazare pe termen scurt.
• Mediafax, august 2017: declarații despre SIEATR și protecția datelor.
• Estonia: utilizarea datelor de poziționare mobilă în statisticile călătoriilor internaționale.
Notă metodologică: proiecția pentru 2026 și scenariile privind înnoptările necuprinse în INS sunt calcule orientative, nu rezultate definitive. Sosirile la structurile de cazare nu reprezintă vizitatori unici. Structurile sub pragul INS nu sunt automat ilegale sau nefiscalizate.

viewscnt

Adaugă Profit.ro ca sursa preferata in produsele Google pentru a-ți fi arătate doar știrile din România care te interesează.

Citeste in continuare
Ultimele ştiri

Anunțul săptămânii
De weekend
Curs BNR
1 EUR5.3485 -0.0009-0.02 %
1 USD4.8665 +0.0065+0.13 %
1 GBP6.4173 +0.0070+0.11 %
1 CHF5.7981 +0.0165+0.29 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

  Noul standard în imobiliare.
Partenerii noștri
Cele mai citite