Comisia Europeană insistă pe lângă autoritățile de la București în privința faptului că Laszlo Borbely, directorul general al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, ar fi fost numit în funcție în condiții de conflict de interese, cu riscul ca statul român să piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În total, Bruxelles-ul a identificat probleme la numire în cazul a 2 directori Hidroelectrica și 2 de la Complexul Energetic Oltenia, care pot duce la o penalizare estimată la 25 milioane euro.
Jalonul 121 din cadrul Componentei 6 – Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale tuturor întreprinderilor naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei pe baza unei proceduri transparente și competitive pentru un mandat de 4 ani, sistemul de remunerare fiind bazat pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară (cum ar fi veniturile și rentabilitatea, implicarea bugetului de stat) și de performanța serviciilor (de exemplu, pe baza unui sondaj reprezentativ privind satisfacția clienților realizat de un organism independent).
″În data de 16 octombrie 2024, prin evaluarea preliminară a Cererii de plată nr.3 , Comisia Europeană (COM) a emis scrisoarea ARES (2024) 7351246, iar cu privire la Jalonul 121 a considerat că obiectivele ascestuia au fost îndeplinite în proporție de 54,7% și pe această bază a fost suspendată de la plată, până la remedierea condițiilor neîndeplinite, suma de 299.290.090 euro″, se arată într-o notă de informare elaborată de Ministerul Energiei, care va fi discutată în ședința de Guvern de mâine.
La Hidroelectrica, Comisia a constatat 4 deficiențe în Consiliul de Supraveghere și 2 deficiențe în cadrul Directoratului. Ministerul Energiei a inițiat următoarele demersuri: revocarea a 3 membri din Consiliul de supraveghere, cel de al 4-lea fiind reprezentantul acționarului minoritar, iar potrivit modificărilor legislative inițiate de minister, acesta nu trebuie să parcurgă etapele selecției, ci trebuie să obțină avizul AMEPIP.
Potrivit Ministerului Energiei, în prezent procedura de selecție este în desfășurare, componenta integrală a fost aprobată în data de 28.07.2025, anunțul de selecție a fost publicat în data de 29.07.2025, termenul limită de depunere a dosarelor fiind 01.09.2025. Au fost înregistrate un număr de 52 dosare, iar în data de 03.09.2025 comisia de selecție a întocmit Lista lungă a candidaților și a transmis dosarele acestora către AMEPIP în vederea avizării. Apreciem că procedura de selecție a celor 3 membri ai CS se va finaliza cu succes până la data de 24 octombrie 2025, urmând numirea în ședința AGOA până în 28 noiembrie 2025, cu precizarea că indicatorii de performanță sunt deja negociați și aceștia vor fi incluși în contractele de mandat ce vor fi semnate cu cei trei membri desemnați.
″În ceea ce privește selecția Directoratului Hidroelectrica, COM a reținut în scrisoarea preliminară că unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) (Laszlo Borbely – n.r.) care făcea parte și din comitetul de nominalizare și remunerare (CNR), a demisionat din CS și a participat la selecția pentru membrii Directoratului, după ce procedura de selecție a directoratului începuse deja. Acesta a fost numit CEO pe baza recomandărilor făcute de către CNR din care acesta a făcut parte.
Ministerul Energiei a transmis COM următoarele clarificări în data de 15.11.2024: Persoana în cauză fost numită membru al Consiliului de Supraveghere prin Hotărârea AGOA nr. 10/28.03.2023. - prin Decizia CS nr. 91/06.06.2023 a fost aprobată declanșarea procedurii de selecție a membrilor Directoratului SPEEH HIDROELECTRICA SA. Selecția a fost realizată de către societate prin Consiliul de Supraveghere, respectiv prin CNR, cu sprijinul și asistența de specialitate a unui expert independent, selectat de către societate (ARC CONSULTING SRL). - în data de 07.08.2023 a notificat societatea cu privire la renunțarea la calitatea de membru al Consiliului de Supraveghere. - în data de 06.11.2023 persoana în cauză a fost numită membru al Directoratului și președinte al acestuia pentru un mandat de 4 ani″, scrie în notă.
Ministerul mai arată că, prnind de la premisa accesului egal și uniform la informație, demisia nu putea interveni decât ulterior declanșării procedurii de selecție, numai după ce această informație a devenit publică și după stabilirea intenției de a candida, care nu putea fi în niciun caz anterioară stabilirii demarării procedurii de selecție.
″Între momentul declanșării procedurii (conform Hotărârii Consiliului de Supraveghere nr. 91/06.06.2023) și momentul demisiei (conform cererii inregistrate la Societate cu nr. 86014/07.08.2023), atât CNR, cât și membrul în cauză au limitat în mod explicit accesul la informație și, în consecință, și la procesul decizional. Astfel, persoana în cauză: - nu a participat la ședințe decât exclusiv pentru indeplinirea conditiilor de cvorum, așa cum prevedea la acel moment actul constitutiv (art 13.17 pct .10) „...pentru luarea unor decizii fără respectarea termenului de convocare dacă toți membrii consiliului sunt prezenți sau reprezentați în cadrul ședinței, fara a participa la dezbateri si a-si exprima votul in cadrul sedintei, intrucat a parasit sedinta dupa stabilirea presedintilor de sedinta”. - nu a participat la dezbateri și la procesul decizional, ne-exprimându-și votul pe punctele înscrise pe ordinea de zi (votul pe subiectele aflate pe ordinea de zi fiind exclusiv exprimat de ceilalți membri) - nu a participat la sedințe decât până la expirarea celor 30 de zile de preaviz - nu a participat la luarea vreunei decizii cu privire la derularea procedurii de selecție a membrilor directoratului - nu a avut nicio posibilitate de influențare a votului pe conținutul deciziilor.
În consecință, de jure procesul de selecție și numire a membrilor directoratului a parcurs pașii procedurali cu respectarea tuturor prevederilor legale incidente la momentul de referință, iar de facto, luând în considerare toate cele de mai sus, toți candidații în procesul de selecție, inclusiv fostul membru al consiliului de supraveghere, foști membri ai directoratului și/sau angajați ai companiei au avut acces egal și uniform la informații″, susține instituția.
Aceasta mai menționează că numirea unui membru al CS în funcția de Director General (CEO) a fost realizată cu respectarea deplină a principiilor de guvernanță corporativă, asigurânduse transparența, integritatea și independența procesului decizional.
Astfel, in conformitate cu prevederile legale și principiile guvernanței corporative, promovarea acestui membru în rolul de CEO s-a bazat pe următoarele argumente:
1. Competențele și experiența profesională: Membrul CS a fost selectat de către CNR dintr-o listă scurtă întocmită de un expert independent, specializat în recrutarea resurselor umane, conform art. 35, alin.(11) din OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare.
2. Respectarea principiului "cooling off": Înainte de numirea ca CEO, membrul CS a respectat perioada de „cool off” cerută de principiile de guvernanță corporativă. Această măsură a asigurat o tranziție echitabilă și evitarea oricărui conflict de interese care ar fi putut afecta deciziile strategice ale organizației, astfel: notificare privind demisia din CS 7.08.2023– perioada de preaviz, 6.11.2023- numirea ca membru in Directorat.
3. Independența procesului de selecție: Procesul de selecție a fost derulat de către un expert independent, având la bază criterii transparente și obiective de performanță, pentru a asigura că alegerea CEO-ului respectă interesele organizației și ale tuturor părților implicate. Consiliul de Supraveghere și Comitetul de Nominalizare și Remunerare au asigurat imparțialitatea deciziei finale prin asigurarea unui proces de recrutare și selecție transparent și competitiv, iar candidatul a fost selectat pe baza competențelor demonstrate și evaluate în cadrul procedurii.
4. Aderarea la bunele practici de guvernanță corporativă: considerăm că această numire respectă standardele de guvernanță corporativă, contribuind la consolidarea unei conduceri echilibrate și transparente, pentru o companie ce respectă toate principiile bunei guvernanțe și a Codului Bursei de Valori București. Măsurile luate în cadrul procedurii au fost orientate către maximizarea valorii pentru acționari și pentru a garanta un management responsabil și sustenabil.
″Cu toate acestea, prin CID 3490/28.05.2025, COM a considerat că observațiile României nu impactează evaluarea preliminară, considerând că procedura de selecție pentru președintele Directoratului, la recomandarea CNR și a CS nu îndeplinește condițiile de transparență și competitivitate. De asemenea, COM a reținut că România nu a putut demonstra că perioada dintre demisia efectivă (septembrie 2023) și numirea ca președinte al Directoratului (noiembrie 2023) poate fi considerată perioadă de „cooling-off” pentru a putea atenua potențialele conflicte de interese sau influența nejustificată în temeiul principiilor de guvernanță corporativă″, notează Ministerul Energiei.
În plus, în data de 26.02.2025, COM a sesizat Ministerul Energiei că dorește clarificări cu privire la faptul că numirea CFO–ului Hidroelectrica, Marian Fetița, a îndeplinit condițiile de eligibilitate obligatorii pentru numirea în Directorat la data selecției, mai exact cerința privind certificarea/acreditarea ca și auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA-UK sau CFA.
Având în vedere că selecția Directoratului Hidroelectrica a fost derulată de către CS, Ministerul Energiei a solicitat Consililui documentele în referință, iar acestea au fost redirecționate către COM in data de 14.03.2025, si au cuprins certificarile solicitate si informatiile relevante. Cu privire la această numire, prin CID 3490/28.05.2025, Comisia reține că un membru în plus din directoratul Hidroelectrica și anume candidatul numit ca și CFO nu a îndeplinit conditiile de eligibilitate impuse în procedura de selecție a Directoratului la data acesteia.
Mai mult decât atât, dovezile transmise de România nu au putut confirma că persoana deținea o certificare activă ca și auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA-UK sau CFA.
În data de 04.07.2025 prin adresa G2025/3103, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului de Supraveghere să depună diligențele necesare în vederea remedierii aspectelor menționate în CID 3490/28.05.2025 privind Directoratul și să aibă în vedere că neîndeplinirea acestuia va conduce la pierderea sumei de aproximativ 16 milioane euro grant (conform unui calcul efectuat de către specialiștii MIPE). Consiliul de Supraveghere, prin președinte, a răspuns solicitării ME, asigurându-ne că a luat act cu deplină responsabilitate de observațiile formulate de Comisia Europeană în cadrul CID 3490/28.05.2025, în special cu privire la transparența și competitivitatea procedurii de numire a CEO și îndeplinirea condițiilor de eligibilitate a CFO la data selecției, propunând un set de masuri care să asigure, pe de o parte, conformitatea procedurală solicitată de Comisie și deblocarea plăților aferente cererii de plată nr. 3, iar pe de altă parte, continuitatea și stabilitatea conducerii executive, absolut necesare pentru atingerea obiectivelor de investiții și modernizare asumate.
Astfel, Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica a demarat realizarea unui raport independent, de tip Governance Assurance Review, prin contractarea unui consultant de renume (KPMG), care să efectueze o evaluare cu privire la elementele esențiale ale procesului de numire a CEO și CFO, incluzând potențial: • evaluarea reputației, a istoricului de etică profesională și a eventualelor conflicte de interese (Integrity & Ethics Assessment); • analiza performanței profesionale reale, a experienței manageriale relevante și a compatibilității cu standardele OCDE (Professional Fitness & Competency Review) • verificarea pașilor procedurali ai procesului de selecție și numire, în raport cu legislația națională aplicabilă (Procedural Safeguards Confirmation).
Raportul astfel rezultat, a fost transmis de către Hidroelectrica Ministerului Energiei în data de 21.08.2025 și către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național PNRR.
″Raportul în referință, precum și o solicitare de organizare a unei întâlniri (format videoconferință) pe marginea documentului a fost trimis COM, iar răspunsul serviciilor Comisiei (recepționat prin mesaj electronic tip e-mail) a reiterat faptul că în Decizia din 28.05.2025 Comisia a stabilit, printre altele, că CEO și CFO ai S.P.E.E.H Hidroelectrica S.A nu au fost selectați și numiți în baza unei proceduri transparente și competitive, așa cum prevedea Jalonul 121 și că această suspendare va fi ridicată doar când România va lua măsurile necesare să asigure implementarea în totalitate a dispozițiilor jalonului, într-o perioadă de 6 luni de la suspendare.
În cadrul videoconferinței, organizată în cursul zilei de 02.09.2025, COM a punctat faptul că România a avut oportunitatea pentru o perioadă de 30 de zile după emiterea CID din luna mai 2025 să transmită obiecții la constatările COM și a precizat că, în măsura în care România își asumă concluziile Raportului KPMG, ar putea furniza un punct de vedere preliminar cu privire la conținutul acestuia din perspectiva cazurilor celor 2 membri ai Directoratului. COM a reiterat faptul că singura modalitate de remediere a deficiențelor constatate prin CID rămâne derularea unei proceduri de selecție respectând principiile Jalonului″, mai scrie în notă.
Ministerul Energiei notează, la concluzii, ″Constatarea faptului că membrii Consiliului de Supraveghere a SPEEH Hidroelectrica nu au dat eficiență Deciziei Comisiei, care impunea reluarea unei proceduri de selecție transparente și competitive pentru Directorat în termen de 6 luni (până la 28 noiembrie 2025)″, adăugând că ″Această conduită poate fi calificată ca opusă bunei-credințe și ca o ignorare nejustificată a exigențelor Jalonului 121″.
Comisia Europeană a identificat 2 deficiențe și la numirea Directoratului Complexului Energetic Oltenia.
″În ceea ce privește revocarea și declanșarea procedurii de selecție pentru cei 2 membri din Directorat, acesta este atributul exclusiv al Consiliului de supraveghere, care poate iniția demersurile necesare în vederea remedierii deficiențelor numai după numirea noilor membri ai Consiliului de supraveghere.
Menționăm că aceeași situație cu privire la Directorat (cazul SPEEH Hidroelectrica) a fost sesizată de către COM și în cazul Complexului Energetic Oltenia. Mai exact, COM a reținut că doi dintre membrii actuali ai Directoratului Complexului au fost implicați în procedura de achiziție a expertului independent care a derulat selecția Directoratului. Ca și în cazul Hidroelectrica, Ministerul Energiei nu are posibilitatea legală de a revoca membrii Directoratului, această prerogativă revenind strict consiliului de supraveghere, fapt care va conduce în mod evident la depășirea termenului de indeplinire a măsurilor de conformare pentru Jalonul 121″, scrie Ministerul Energiei.
Instituția mai arată că, în calitate de acționar majoritar a SPEEH Hidroelectrica, respectiv Complexul Energetic Oltenia, nu deține instrumente legale pentru a putea obliga Consiliul de Supraveghere să revoce membrii Directoratului evidențiați în decizia COM.
″Menționăm că revocarea acestora fără justă cauză ar obliga Hidroelectrica la plata unor daune interese de aprox. 5 milioane lei (în context, calculul preliminar efectuat de experții MIPE indică o penalitate de minimum 25 milioane euro pentru neîndeplinirea condițiilor aferente selecției Directoratului celor 2 companii – 4 persoane); - Orice acțiuni ar fi putut fi luate în considerare de către Ministerul Energiei (modificare Act Constitutiv) ar fi fost lipsite de efecte juridice, în considerarea faptului că membrii respectivi au contracte de mandat încheiate cu Consiliul de Supraveghere″, spune ministerul, precizând că a informat Comisia și cu privire la riscurile asociate în cazul unor contestații în instanțele de judecată de către persoanele nemulțumite de rezultatele procedurilor de selecție aflate în derulare.
″În acest moment, cele 8 (opt) comisii de selecție și nominalizare își desfășoară activitățile prevăzute în legislația în vigoare incidentă, în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de selecție si nominalizare a candidaților pentru posturile de membrii în CA/CS ale întreprinderilor publice din subordinea/ sub autoritatea Ministerului Energiei, aprobat prin Ordinul ministrului energiei nr. 1359/18.09.2024. Procedura de selecție a candidaților poate fi întârziată prin contestațiile depuse la instanțele de judecată de către persoanele nemulțumite de rezultatul selecției.
Deși membrii comisiei respectă ad literam regulamentul și legislația în vigoare, nu se poate împiedica accesul liber la justiție dacă un candidat se simte nedreptățit prin eliminarea din selecție. În conformitate cu prevederile legale în vigoare, pe lista scurtă pot ajunge între doi și cinci candidați pentru un post. În cazul SPEEH Hidroelectrica au fost înregistrate un număr de 52 de candidaturi pentru 3 posturi vacante. Este evident faptul că pentru a ajunge la o listă scurtă de 15 candidați, vor fi eliminați 37 de candidați în diversele faze ale selecției, iar dacă unuia dintre aceștia îi va fi admisă contestația în instanță și se va dispune suspendarea procedurii de selectie, Ministerul nu va mai avea posibilitatea de a putea remedia deficiențele constatate în timp util″, se spune în nota de informare.
Celelalte companii energetice de stat unde se derulează proceduri de selecție a membrilor Consiilor de Administrație sau Supraveghere, în urma obiecțiilor Comisiei Europene, sunt Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) și Compania Națională pentru Controlul Cazanelor Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR).
