Unul dintre cele mai importante holdinguri energetice din Austria, cu încasări anuale de peste 1 miliard de euro și care deține 3 parcuri eoliene în România, a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzându-l de încălcarea așa-numitului Tratat privind Carta Energiei (TCE), un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Date analizate de Profit.ro relevă că grupul austriac Kelag, care controlează și operează în România parcurile eoliene Mihai Viteazu 1 (13,8 MW), Dudești (8 MW) și Pogoanele (8 MW), a înregistrat la ICSID o cerere de arbitraj împotriva statului român, drept reprezentanți ai pârâtului figurând premierul demis și interimar Florin Cîțu și Secretariatul General al Guvernului (SGG).
Este al patrulea proces intentat la Washington împotriva României de către investitori străini în capacități de producție de energie regenerabilă, Profit.ro relatând despre celelalte trei aici, aici și aici.
Nu este limpede deocamdată cât de mult mai pot avansa toate aceste proceduri de arbitraj, în condițiile în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent că Tratatul privind Carta Energiei (TCE) este incompatibil cu legislația comunitară.
"(…) deși TCE poate impune statelor membre (ale UE – n.r.) să respecte mecanismele arbitrale pe care le prevede în relațiile lor cu investitorii din state terțe care sunt de asemenea părți contractante la acest tratat cu privire la investițiile realizate de aceștia din urmă în aceste state membre, menținerea autonomiei și a caracterului propriu al dreptului Uniunii se opune ca TCE să poată impune aceleași obligații statelor membre între ele. Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se concluzioneze că articolul 26 alineatul (2) litera (c) din TCE trebuie interpretat în sensul că nu este aplicabil litigiilor dintre un stat membru și un investitor dintr un alt stat membru în legătură cu o investiție realizată de acesta din urmă în primul stat membru", se menționează în decizia CJUE.
Firmele locale prin care Kelag își operează cele 3 parcuri eoliene pe care le deține în România au înregistrat anul trecut un profit net cumulat de peste 12 milioane lei, la venituri totale de aproape 35 milioane lei.
"În cererea arbitrală, investitorii susțin că pe fondul legislației reglementate în țara noastră în domeniul energiei regenerabile (Legea nr.220/2008), începând cu anul 2013 au pus în funcțiune mai multe parcuri eoliene, localizate în mai multe județe din România. Însă, se susține că ulterior România a adoptat o serie de acte normative (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2013, Hotărârea Guvernului nr. 994/2013, Legea nr.23/2014, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2017) care au avut efectul de a schimba principiile inițiale ale schemei de energie regenerabilă. Astfel, în esență, măsurile contestate sunt următoarele: (i) a fost amânată acordarea unui (1) certificat verde din două (2) în perioada 1 iulie 2013 și 31 martie 2017, iar perioada de recuperarea acestora a fost modificată ulterior; (ii) au fost reduse cotele obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile; (iii) a fost redusă valabilitatea certificatelor verzi de la 16 luni la 12 luni; (iv) a fost redus prețul maxim de tranzacționare al certificatelor verzi de la 55 euro la 35 euro. În concluzie, investitorii susțin că, pe seama modificărilor legislative reglementate în domeniul energiei regenerabile, România a încălcat prevederile art. 10 alin.(1) și art.13 din Tratatul Cartei Energiei, referitoare la tratamentul corect și echitabil și interzicerea exproprierilor ilegale. În privința pretențiilor financiare, precizăm că acestea nu au fost cuantificate până la acest moment, investitorii afirmând că vor fi dezvoltate pe parcursul procedurii arbitrale", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, care gestionează toate procedurile de arbitraj internațional în care este implicată în România.
Reprezentanții Kelag nu au răspuns solicitării de informații a Profit.ro.
Grupul austriac Kelag a fost înființat în 1923. Acționarul său majoritar (51,07%), Kärntner Energieholding, este controlat cu 51% din capital de către administrația de stat a provinciei austriece Carinthia, restul de 49% din capital fiind în posesia unei subsidiare a holdingului german RWE. Ceilalți acționari ai Kelag sunt un alt mare grup energetic austriac, Verbund (35,17%), RWE (12,85%) și salariații companiei (0,91%).
Kelag operează sisteme centralizate de termoficare, precum și rețele de distribuție de energie electrică și gaze naturale în Austria. Pe partea de producție, grupul austriac deține centrale pe biomasă, hidrocentrale, precum și parcuri eoliene și solare. Kelag a terminat anul trecut cu un profit net de 110 milioane euro, venituri de 1,06 miliarde euro și peste 1.500 de angajați.
