Compania Arbaflame din Norvegia, parte a holdingului de afaceri deținut de familia Knappskog, al cărei lider a ajuns la un moment și în topul celor mai bogați norvegieni, ar putea aproviziona cu peleți din biomasă lemnoasă termocentrala Paroșeni din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH), controlat integral de statul român și aflat în insolvență.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
După cum a relatat Profit.ro, autoritățile au în vedere construirea unei centrale pe gaze naturale, a unei microhidrocentrale și a unei fabrici de peleți în cadrul sucursalei Paroșeni a CEH.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, și Bjørn H. Knappskog, CEO al companiei Arbaflame, au semnat acum o scrisoare de intenție "pentru a transforma activitatea CET-ului de la Paroșeni într-una sustenabilă din punct de vedere al emisiilor de CO2, în concordanță cu obiectivele asumate de Guvernul României pentru atingerea țintelor tranziției energetice".
Potrivit sursei citate, colaborarea cu compania norvegiană Arbaflame va presupune înlocuirea cărbunelui care stă la baza funcționării termocentralei de la Paroșeni cu peleții produși de Arbaflame, iar pe termen lung va include și construirea unei fabrici de producție a acestor peleți în România. Fabrica va utiliza resurse de biomasă sustenabilă, care vor contribui cu reducerea cu mai mult de 90% a emisiilor de CO2.
"Acest parteneriat presupune o decarbonificare masivă, pentru că vom înlocui huila arsă în CET Paroșeni cu peleți produși în mod sustenabil, cu o rată scăzută de emisii de CO2. Este un prim pas pe care îl facem pentru Valea Jiului și mai avem încă multe de făcut. Am susținut că România trebuie să atingă niște ținte ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și le vom atinge. În plus, nu doar că asigurăm căldură și energie electrică în mod sustenabil, dar aducem și o gură de oxigen economic în Valea Jiului, pentru că la Paroșeni se va construi și fabrica în care vor fi produși aceși peleți. Surplusul va fi exportat, astfel că România va avea un beneficiu dublu. Testele vor începe în prima parte a anului 2022, ceea ce ne face să fim foarte aproape de momentul în care va începe decarbonificarea Văii Jiului", a declarat Virgil Popescu.
Arbaflame a dezvoltat o tehnologie patentată de fabricare a unor peleți care împărtășesc proprietățile cărbunelui, arzând însă cu o cantitate semnificativ mai redusă de emisii de gaze cu efect de seră. Produsul, denumit Arbacore, poate fi transportat, depozitat și manipulat în același mod precum cărbunele. Mai mult, același echipament, inclusiv cel pentru pulverizarea și arderea combustibilului, poate fi folosit în continuare. Densitatea energetică a peleților Arbacore corespunde cu 76% din valoarea energetică a cărbunelui, în timp ce peleții albi au aproape jumătate din valoarea energetică a cărbunelui.
"Proiectul ARBAHEAT își propune să dezvolte și să demonstreze un nou concept pentru modernizarea eficientă din punct de vedere al costurilor a centralelor care funcționează în prezent pe bază de combustibili fosili, prin integrarea inedită a unei tehnologii de tratare termică a biomasei", arată ministerul.
În 2015, Arbaflame a transformat stația de generare Thunder Bay din Ontario, Canada, care asigură aproape jumătate din necesarul de energie al Ontario, având o capacitate de generare de peste 16 GW. În câteva luni, centrala a trecut de la funcționarea în mod exclusiv pe cărbune la o soluție 100% regenerabilă.
Arbaflame a fost înființată în 2008, iar în 2009 a preluat businessul cu peleți din biomasă lemnoasă al companiei de stat norvegiene Statoil, actualmente Equinor.
