″România susține pe deplin ambiția generală a acestei reglementări și determinarea Uniunii Europene de a pune capăt odată pentru totdeauna dependenței noastre de gazele rusești. Nu este o chestiune de politică energetică, ci de autonomie strategică și de solidaritate europeană. În același timp, pe măsură ce trecem de la viziunea politică la implementare, considerăm că este important ca noul sistem de autorizare și verificare să rămână practic, transparent și proporțional.
Cerințele suplimentare de a se dovedi cu precizie țara exactă de proveniență (a gazelor importate - n.r.), de unde au fost extrase gazele, reprezintă un nou nivel de responsabilitate care, deși de înțeles, și îl susținem în principiu, poate fi dificil de îndeplinit în practică, în special pentru gazele transportate prin conducte, pentru cele tranzacționate pe hub-uri și pentru transporturile de gaze naturale lichefiate (LNG), care implică surse multiple și amestecarea cantităților (provenite din surse diferite – n.r.) ″, a declarat reprezentantul României, secretarul de stat din Ministerul Energiei Cristian Bușoi, în plenul reuniunii.
El a adăugat că, pentru țările din regiunea centrală și de est a Europei, menținerea unor fluxuri stabile de aprovizionare non-rusești și a unor prețuri previzibile este esențială, în special pentru protejarea consumatorilor și a gospodăriilor vulnerabile.
Declarația sa poate fi văzută aici.
″Asigurarea unui sistem de verificare funcțional și armonizat în toate statele membre va contribui la menținerea atât a stabilității pieței, cât și a credibilității reglementării. Susținem abordarea generală, votăm în favoarea acesteia, desigur, și încurajăm coordonarea permanentă între Comisia Europeană și autoritățile naționale, inclusiv cele vamale, pentru elaborarea de îndrumări metodologice clare.
În concluzie, România rămâne pe deplin angajată față de obiectivele RePowerEU și este pregătită să colaboreze constructiv cu președinția UE, cu statele membre și cu Parlamentul European, pentru prezentarea unui text final al reglementării care să consolideze securitatea noastră energetică colectivă, să mențină integritatea pieței și să protejeze cetățenii europeni″, a conchis Bușoi.
Cristian Bușoi
Uniunea Europeană, care își propune să interzică complet, în mod treptat, importurile de gaze din Federația Rusă, va trebui să găsească o soluție, în ceea ce privește volumele care intră în UE din Turcia prin Bulgaria, vitale pentru aprovizionarea Europei, pentru a distinge între cantitățile care provin din Rusia și cele originare din alte surse, a declarat în vară Frank Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Gaze și Energie, răspunzând unei întrebări din partea Profit.ro.
Încheierea de contracte noi de import de gaze naturale rusești, inclusiv semnarea de acte adiționale la cele existente pentru suplimentarea cantităților comandate, va fi interzisă de la 1 ianuarie 2026, iar livrările efectuate în baza înțelegerilor în prezent în vigoare trebuie să înceteze cel mai târziu la finalul anului 2027, stipula propunerea de Regulament UE de interzicere graduală a importurilor de hidrocarburi din Federația Rusă, prezentată în iunie de Comisia Europeană.
″Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, există o consultare la nivel european în acest moment asupra acestui subiect. Va trebui luată o decizie până pe 20 octombrie anul acesta. Și da, exact asta e problema, cum să distingi între ce e gaz rusesc și ce e gaz non-rusesc, în special în privința cantităților care intră din Turcia în Bulgaria (și de acolo și în România – n.r.). Cred că va trebui să fim atenți, pentru că prin Turcia trec volume și din alte surse, cum ar fi Azerbaidjan sau Iran, astfel încât să nu impunem o interdicție totală în privința importurilor din Turcia, care fără îndoială ar afecta grav securitatea aprovizionării în regiune, și nu cred că ăsta e planul″, a punctat directorul pentru Gaze și Energie al OMV Petrom.
El a amintit că Uniunea Europeană a abordat Azerbaidjanul după criza gazelor rusești din 2022, pentru a stabili un parteneriat în vederea achiziției de gaze.
″În mod limpede există dorința de a importa în UE gaze din Azerbaidjan și din alte țări din această regiune. Astfel că va trebui să fim inteligenți și să stabilim cum vom face asta, cum vom distinge gazul rusesc de cel non-rusesc, eventual printr-un sistem de garanții de origine. Nu sunt pesimist și nu cred că va exista o interdicție totală, dar (statele UE – n.r.) trebuie să găsească o soluție pentru a determina care gaz e rusesc și care nu. Este o problemă dificilă, fără îndoială″, a conchis Frank Neel.
În Anexa proiectului de Regulament UE din vară figura o listă de puncte de interconectare pe unde se prezuma că sunt tranzitate doar gaze rusești, cu excepția cazului în care importatorul putea furniza autorităților vamale dovezi fără echivoc că gazele naturale importate provin dintr-o altă țară decât Federația Rusă și au fost doar în tranzit prin Rusia. Printre acestea se număra și cel dintre Bulgaria și Turcia, Strandzha 2 – Malkoclar, parte a gazoductului TurkStream, prin care se efectuează importuri și în România.
″Prin urmare, și ținând cont de stimulentele furnizorilor ruși de a eluda interdicția de import, autoritățile vamale ar trebui, în cazul în care gazele sunt importate prin puncte de intrare rusești sau sârbe, să solicite dovezi clare și lipsite de ambiguitate și echivoce pentru a dovedi originea non-rusă sau punctul de export al gazelor. Documentele depuse ar trebui să permită trasabilitatea gazelor importate până la locul de producție.
Importatorii de gaze naturale ar trebui să fie obligați să furnizeze autorităților vamale toate informațiile necesare pentru a stabili originea și punctul de export al gazelor naturale importate în Uniune. Având în vedere complexitatea informațiilor solicitate, autoritățile vamale ar trebui să aibă dreptul de a solicita importatorilor informații contractuale detaliate, inclusiv contracte de furnizare complete, cu excepția informațiilor privind prețurile, atunci când acest lucru este necesar pentru a înțelege contextul anumitor clauze sau trimiteri la alte dispoziții″, scria în proiectul de Regulament UE și în Anexa sa.
După cum a relatat Profit.ro, producția viitoare de gaze naturale a României din perimetrul offshore Neptun Deep, cel mai mare din largul apelor românești ale Mării Negre, se numără printre argumentele cu care Comisia Europeană a propus oficial interzicerea importurilor de gaze extrase din Rusia în UE de la sfârșitul anului 2027. Concesiunea este deținută în proporții egale de OMV Petrom și Romgaz, compania controlată de austriecii de la OMV având și statut de operator.
