VIDEO Vâlcov avertizează că Guvernul poate controla prețul la gaze, pentru o reducere cu 20%. Și un mesaj pentru ALDE: Nu renunțăm la suprataxarea producției de gaze offshore

VIDEO Vâlcov avertizează că Guvernul poate controla prețul la gaze, pentru o reducere cu 20%. Și un mesaj pentru ALDE: Nu renunțăm la suprataxarea producției de gaze offshore
scris 17 iul 2018

Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, a anunțat consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-au scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, au "marje de profit de 300%".

El a amintit totodată că legislația permite Guvernului să înghețe temporar prețul la gaze.

Vâlcov susține că România se află într-o situație de duopol, cu doi mari producători, pe care nu i-a nominalizat, dar care sunt Romgaz și OMV Petrom, ce realizează profituri “de 300%”.

Potrivit acestuia, la baza inițiativei sale stă o adresă a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

"Chiar astăzi am primit o adresă de la președintele ANRE-ului, prin care ni se spune <Măi, situația nu este deloc roz.>. La 1 august urmează o creștere, pentru că așa e legislația, de 4% a prețului la gaze. Dar mare atenție: acest lucru se întâmplă pentru că, în România, suntem într-o situație de duopol, în sensul în care două mari companii, și n-am să le dau numele, au peste 95% din producția românească (OMV Petrom și Romgaz – n.r.) și atunci își permit ca, la un cost de producție de 27 de lei/MWh, gazele să ajungă la vânzare la 81 lei/MWh. Adică un profit de 300% (de fapt 200% chiar și după cifrele avansate de acesta -n.r.)", a spus Vâlcov la Antena 3.

El a precizat că o parte din acest profit ajunge și la bugetul de stat. Statul controlează Romgaz cu peste 70% din acțiuni și are o deținere minoritară de 20,63% la OMV Petrom, unde acționar majoritar este grupul austriac OMV. În plus, producătorii interni de gaze datorează impozitul pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului la gaze, de 60%-80% din aceste venituri, în funcție de prețurile pe care le practică.

"Așa au înțeles unii manageri că trebuie mers înainte. Mărim prețul, pentru că până la urmă cine îl suportă? E un prost care trebuie să îl plătească. Asta în loc să mărim producția și să diversificăm sursele, astfel încât să vindem mai mult, poate chiar și la export, dar la un preț mai mic", a mai spus Vâlcov.

CSALB: Înțelegerile dintre consumatori și bănci, de peste 12 ori mai multe în primul semestru CITEȘTE ȘI CSALB: Înțelegerile dintre consumatori și bănci, de peste 12 ori mai multe în primul semestru

Momentan, starea tehnică a sistemului național de transport al gazelor nu permite decât exporturi către Republica Moldova, al căror volum este infim în raport cu totalul producției și vânzărilor interne de gaze, inclusiv din cauza faptului că interconexiunea cu sistemul de peste Prut nu ajunge deocamdată decât până la Ungheni, nu și pánă la Chișinău, centrul principal de consum al Republicii Moldova.

"Constatând că, din 2013 până astăzi, prețul la gaze a crescut cu 75%, ca urmare a dorinței acestor două entități de a obține profit de 300%, adică de câteva miliarde de lei pe an, ANRE-ul s-a sesizat și ne-a trimis această adresă și ne întreabă ce să facem, pentru că există lege. Leac există pentru toate. Și legea spune în felul următor: când te afli într-o astfel de situație, poți să intervii ca Guvern și pentru maxim 3 ani de zile să reglezi prețul, astfel încât acesta să poată fi suportat. Și acest lucru, pe care și eu o să-l recomand și o să-l susțin, sunt sigur că în această direcție vom merge. În următorul an de zile, prețul gazelor se va ieftini cu peste 20%", a declarat consilierul premierului Dăncilă.

În 2013, prețul de vânzare al gazelor de producție internă de către producători către furnizori era stabilit de Guvern și se cifra, la finalul anului, la 49,80 lei/MWh pentru gazele destinate consumatorilor casnici și 68,30 lei/MWh pentru cele destinate clienților industriali. Între timp, piața a fost liberalizată total pentru consumatorii noncasnici și parțial și pentru populație. Potrivit ultimelor date ale ANRE, în aprilie 2018, prețul mediu de vânzare al gazelor de la producători la furnizori a fost de 75-78 lei/MWh, în funcție de tipul de tranzacții, bilaterale sau pe piețele centralizate.      

Darius Vâlcov s-a referit la prevederea din Legea energiei potrivit căreia, în anumite situații, Guvernul poate îngheța prețul la gaze.

Animația \ CITEȘTE ȘI Animația "Hotel Transylvania 3: A Monster Vacation" a debutat pe primul loc în box office-ul românesc

"În situația unui dezechilibru major între cerere și ofertă și/sau a unei disfuncționalități evidente a pieței de gaze naturale, Guvernul, la propunerea ANRE și cu avizul Consiliului Concurenței, poate limita creșterea excesivă a prețurilor/tarifelor sau poate decide blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanțele care au determinat adoptarea respectivei decizii, prin: a) fixarea unei limite superioare a prețului; b) limitarea venitului din activitatea reglementată (pe baza căruia se stabilesc prețurile și tarifele reglementate – n.r.)", stipulează legea.

De reținut că, potrivit aceluiași act normativ, costurile recunoscute și amânate ale jucătorilor de pe piața gazelor care practică tarife și prețuri reglementate se recuperează ulterior integral, tot prin majorări de tarife aprobate de ANRE.

"În 2016, când Rusia a vândut gaze în România cu 55 lei/MWh, nimeni nu a spus nimic, dar astăzi când românul vinde la român cu 71 lei/MWh, toată lumea se face că nu vede sau dacă vede nu face și comparația", a conchis Vâlcov.

Consilierul guvernamental a folosit două prețuri ale gazelor, unul de 81 lei/MWh altul de 71 lei/MWh. NU este clar la ce fel de preț se referă, la contracte bilaterale sau cele de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM). pe BRM, prețul mediu al gazelor ta fost în trimestrul al doilea de 73,5 lei/MWh.

În ceea ce privește costul de producție de 27 lei (pe MWh probabil), nu este clar la ce se referă Vâlcov. Probabil că doar la costul operațional (care include costul cu salariile, cu mentenanța etc). Dacă analizăm raportul cu rezultatele Romgaz pe 2017, numai pe segmentul producție și livrare de gaze, costul total (inclusiv cheltuielile de capital - amortizări și de explorare) se ridică la peste 2,3 miliarde de lei. La o producție de 5 miliarde de metri cubi, rezultă un cost de producție de 48,5 lei/MWh.

Veniturile și cheltuielile Romgaz din segmentul de producție și livrare de gaze (coloana 2)

VIDEO Vâlcov avertizează că Guvernul poate controla prețul la gaze, pentru o reducere cu 20%. Și un mesaj pentru ALDE: Nu renunțăm la suprataxarea producției de gaze offshore

 

Interesant este că grosul cheltuielilor provin de la categoria “alte cheltuieli”. Ce spune Romgaz în raport. “În anul 2017, alte cheltuieli au crescut față de anul precedent cu 23,67%, ajungând la valoarea de un miliard lei, față de 881,92 milioane lei în anul 2016. Creșterea acestor cheltuieli se datorează în principal creșterii producției și a cantităților de gaze vândute în anul curent față de anul precedent, ceea ce a determinat majorarea impozitului pe venitul suplimentar, a redevenței petroliere, cât și a cheltuielilor cu transportul gazelor livrate.”

Potrivit raportului, Romgaz a achitat în 2017 statului român redevențe de 272 milioane de lei și alte impozite percepute asupra venitului, producției, cu excepția impozitelor percepute asupra consumului, cum ar fi TVA, impozitul pe venitul personal sau impozitul pe vânzări, în valoare de 362 milioane de lei. Din acestea, cea mai mare parte este reprezentată de impozitul suplimentar de 60% pe liberalizarea prețului gazelor. În medie, pe MWh, Romgaz a achitat statului român redevențe și impozit suplimentar de peste 13 lei (aproximativ 6 lei/MWh redevență și peste 7 lei/MWh impozit pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețului gazelor).

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România rămâne statul european cu cel mai redus preț al gazului natural facturat consumatorilor casnici (3 euro/100 KWh), în pofida faptului că ponderea taxelor în prețul final este una dintre cele mai ridicate din UE (43% din preț).

În aceeași emisiune, strategul economic al PSD a susținut că diferențele de prevederi dintre proiectul de lege offshore în varianta votată de Senat, cu înghețarea fiscalității pe toată perioada acordurilor de concesiune și fără impozitarea veniturilor suplimentare din dereglementarea prețurilor la gaze, și cea adoptată recent de Camera Deputaților, cu un sistem progresiv de supraimpozitare în funcție de preț, înseamnă un plus de încasări la bugetul de stat de 6 miliarde de dolari, pe toată perioada de exploatare estimată a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră.

Acțiunile Netflix scad cu 14% după ce compania a anunțat că nu și-a îndeplinit obiectivul de creștere pentru trimestrul al doilea CITEȘTE ȘI Acțiunile Netflix scad cu 14% după ce compania a anunțat că nu și-a îndeplinit obiectivul de creștere pentru trimestrul al doilea

Întrebat dacă Guvernul ia în calcul modificarea prin ordonanță de urgență a legii, ca urmare a nemulțumirilor companiilor petroliere, Vâlcov a spus că, printr-o eventuală OUG, se vor opera doar schimbări de detalii care nu țin de calculul financiar-fiscal. Partenerul de coaliție al PSD, ALDE, a declarat recent, prin vocea purtătorului de cuvânt Varujan Vosganian, că se impune modificarea de urgență a legii offshore, pentru ușurarea poverii fiscale pentru producătorii din Marea Neagră. Acesta a precizat totodată că nu a existat dialog în coaliția de guvernare pe marginea acestui act normativ. 

"Se vor face câteva clarificări, dar ceea ce a rămas scris rămâne scris și se va aplica", a punctat Darius Vâlcov. În acest moment, un OUG nici nu este posibil din punct de vedere juridic. Legea a ajuns ieri pe masa președintelui Iohannis și va putea fi modificată prin OUG doar după eventuala promulgare sau prin procedură parlamentară uzuală, dacă președintele o va retrimite legislativului pentru reexaminare.

Pe de altă parte, povara fiscală totală impusă companiilor cu concesiuni de gaze în Marea Neagră ar putea fi redusă pe altă cale, în condițiile în care, potrivit ANRM, formula de calcul a redevenței în cazul resurselor petroliere va fi modificată până la finalul anului, urmând a fi luat în calcul un preț de referință de pe piața autohtonă (bursele OPCOM și BRM) și nu cel în prezent în vigoare, superior, de pe bursa austriacă de la Baumgarten.

ANRM a decis, printr-un ordin emis în februarie, ca prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România să fie cel de pe bursa vieneză. În prezent, un MWh de gaz este tranzacționat pe bursa vieneză cu 23 euro, adică aproximativ 107 lei, și nu cu 73,5 lei/MWh, cât a fost prețul mediu înregistrat în trimestrul al doilea pe Bursa Română de Mărfuri. Așa că statul român încasează în prezent o redevență mai mare cu aproximativ 50% decât cea care ar fi fost calculată la prețul de pe piața internă.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
darius valcov
psd
liviu dragnea
viorica dancila
antena 3
sinteza zilei
pret gaze
inghetare pret gaze
omv petrom
romgaz
legea offshore
gaze naturale marea neagra
scumpire gaze
ieftinire gaze
exxonmobil