DN Agrar, emitent de la cota Sistemului Multilateral de Tranzacționare al BVB care a ajuns la o capitalizare bursieră de 461,37 milioane lei (90,91 milioane euro), estimează că va ajunge în anul 2027 la o cifră de afaceri de 310-330 miliioane lei, conform strategiei pentru anii 2025-2030, nivel care ar însemna o dublare față de 151 milioane lei în 2023.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Este un rezultat care ar urma să fie obținut în contextul operării activității orincipale a fermelor de vaci, dar și a veniturilor complemetare din fabricile de compost și producția de energie verde.
Producția de lapte ar urma să crească la 150-200 milioane litri, ceea ce ar însemna o majorare de aproximativ 4 ori față de momentul listării pe piața AeRO din anul 2022
În primul semestru din acest an, compania a livrat 34 milioane de litri și – la un echivalent de producție de 200.000 de litri pe zi – estimarea este că până la finalul acestui an livrările se vor ridica la 70 milioane lei.
Producția se realizează la fermele de vaci de la Cut, Apold și Straja, din județul Alba, cu parametrii oferiți către investitori în prezentarea strategiei.
Pachetul majoritar al DN Agrar de 67,74% este controlat, prin societatea Advies BV din Olanda, de firma olandeză de Boer, tată și fiu, care a realizat primele investiții în 2008.
Planul inițial a fost de investiție în România a fost pentru achiziția de pământ în Moldova, unde era mai ieftin și terenul mai nivelat, însă în final operațiunile au fost demarate în Transilvania.
Post-factum, investitorii consideră că decizia a fost bună pentru că nivelul de precipitații este mai ridicat decât cel din Moldova.
Într-o discuție cu Profit.ro, fondatorul Jan de Boer consideră principalul avantaj al regiunii oamenii, însă la capitolul lucrurilor negative este terenul denivelat. “Orice investiție am început-o prin a nivela terenul, cu costuri suplimentare“, spune acesta.
Este un impact și la arat. “Tractorul consumă mai mult la deal, dar nu recuperează când face lucrările la vale“.
Lucrările sunt mecanizate într-un nivel foarte ridicat, inclusive operațiunile de mulgere.
Capacitatea este de 350 de vaci mulse pe oră, incluzând și operațiunile de spălare premergătoare a ugerelor operate de roboți.
Eficientizarea este maximă. În momentul când vacile sunt duse la muls, în paralel se desfășoară operațiunea de curățare a zonei de grajd în care acestea stau. “Trebuie să existe procedure clare“, spune Peter de Boer, care a preluat poziția de director executiv de la tatăl său.
Există o preocupare generală și pentru bunul tratament al animalelor. “La noi, cine lovește o vacă este imediat dat afară. Au fost probleme la început. Acum nu se mai întâmplă.“
Activitatea va cunoaște o maturizare în momentul în care noua fermă din Straja va ajunge la numărul optim de capete.
În prezent, DN Agrar este în curs de majorare a efectivului. Inseminarea este artificială cu sămânță care aduce predilecție pentru nașterea de femele. Ținta este ca 90% să fie vaci.
Tineretul bovin este transferat la ferma de la Apold și după ce vițeii ajung la vârsta adultă sunt repartizați între ferme.
DN Agrar a fost preocupată pentru securizarea efectivului întrucât există fenomenul de furt. Au angajat agenți și au montat camere de supraveghere, în principal la ferma de la Apold, care a fost o țintă predilectă.“Vacile noastre nu sunt puse în pericol nici de lupi și nici de urși“, spune Peter de Boer, invocând problema furtului.
Localnici sunt atrași de miză. Dacă operațiunile pe care majoritarii le au în Olanda și Germania sunt cu ferme în care există vaci de rase mixte, în România au doar Holstein, pentru că sunt singurele eligibile la subvenții. Cum o astfel de vacă valorează 2700-2800 de euro, acestea sunt ținte ale hoților.
DN Agrar se bazează pe paza proprie întrucât poliția nu este foarte eficientă desi vacile, marcate, sunt ușor de identificat. Sunt probleme pentru că, de regulă, atunci când hoții sunt găsiți tind să fie agresivi.
Nu este neapărat o problemă care să afecteze cifra de afaceri, spune Peter de Boer, dar există preocupare pentru că nu este vorba numai de costul propriu-zis al vacilor, dar și de cât lapte acestea pot produce pe mai departe în viața lor. Costurile pot urca la 100.000-200.000 de euro.
Este parte a unei mize pentru un randament cât mai mare. Strategia 2025-2030 prevede atingerea unui câștig pretaxare EBITDA de 177-186 milioane lei, cee ace ar însemna o dublare față de indicatorul bugetat la 93-97 milioane lei pentru anul în curs.
Producția de lapte este dublată de activitățile conexe, specifice unei economii circulare. Bălegarul va fi folosit pentru fabricarea de îngrășăminte, dar și în producția de biometan.
Cea mai mare fabrică de biometan ar urma să fie dată în folosință de DN Agrar, cu o capacitate de 15-20 MW.
Peter de Boer spune că operațiunile ar urma să ajungă la un nivel în care valorificarea producției de lapte să fie inferioară celei a bălegarului.
Planul care include livrarea produselor derivate din bălegar prin conducte este pentru un sistem integrat, care a fost prezentat investitorilor.
Îngrășămintele sunt centrale în acest plan. DN Agrar va opera 2 fabrici de compost, cu o capacitate estimată de 40.000 de tone.
Cea de la Apold, realizată în colaborare cu o firmă japoneză are 2 linii astfel încât în viitor vor putea fi realizate câte 2 tipuri de îngrășăminte.
Timpul de degradare a bălegarului este de 27 de zile în intervalul aprilie-octombrie și de aproximativ 34 de zile în lunile noiembrie-martie.
Procesul de descompunere este accelerat de stații care suflă aer pe dedesubt și care favorizează producerea amoniului. Preocupare este și pentru stocarea până la licențiere.
Astfel, prețul de vânzare al îngrășămintelor vândute brut este de 70-80 de euro pe tonă, în timp ce cu autorizare acesta se majorează semnificativ, la 180-220 de euro.
Planurile de business pentru 2025-2030 care “combină creșterea cu sustenabilitatea“, așa cum este formularea Adinei Trufaș, director oeprațional la DN Agrar, au fost prezentate – uneori literalmente printre mugetele de vacă – într-un eveniment pentru investitori organizat la ferma de la Straja, cu o participare substanțială, de aproximativ 150 de persoane.
Conducerea companiei a reiterat în fața acestora intenția de mutare a acțiunilor la cota pieței reglementate, de pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare. Astfel, vizează atragerea în acționariat a fondurilor de pensii, cu angajamentul că vor avea loc în board din partea acestora.
“Direcția este clar acolo“, spune CEO-ul Peter de Boer.
Cu acest obiectiv, firma a făcut tranziția la raportarea la standardele de contabilitate IFRS.
În prezent, DN Agrar este cea mai importantă companie de la cota pieței AeRO, cu un procentaj de 17,64% din indicele de profil BETAeRO al companiile cu capitalizare mică și medie.
Compania s-a listat în februarie 2022 după un plasament privat de 24,67 milioane lei (4,99 milioane euro) derulat în luna iulie a anului 2021 și la intrat în ringul de tranzacționare care o societate cu o valoare de piață de aproximativ 110 milioane lei (22 milioane euro). De atunci, DN Agrar a crescut în valoare de peste 4 ori.
Este o performanță superioară companiilor similare din Europa, subliniază Peter de Boer. FirstFarms, listată pe bursa de la Copenhaga, firmă integrată de zootehnie și producție cerealiere are o apreciere ale acțiunilor sale de 9% față de februarie 2022.
În același interval, un declin de 15% au suferit pe bursa de la Londra acțiunile MHP SE, firmă de agrotech, cu activități în domeniul avicol și producției de ulei vegetal în Ucraina.
Pe de altă parte, la Vilnius, acțiunile AUGA Group, cu producție integrată de culturi vegetale organice, brânzeturi de vacă și ciuperci, s-au prăbușit cu 82%.
Compania a început cu lucrători locali și tranziția era grea pentru că stadiile de pregătire erau derulate cu unii lucrători prin trimigterea acestora la fermele din Germania. Acum, tranziția este mai ușoară pentru că există deja personalul cu vechime, spune Peter de Boer.
DN Agrar a adus inclusiv lucrători din Nepal, Bangladesh, India. Li se oferă și soluțiile de cazare, iar oportunitățile oferite sunt similare cu cele pentru angajații români.
Au permisiunea de a merge acasă o dată la 2 luni, fapt care a ridicat din partea localnicilor pretenții pentru soluții de zile libere într-o relație corespondentă. “În general, avem oameni buni“, rezumă Peter de Boer.
Dincolo de salariați, activitatea este la maximum mecanizată. Aici sunt incluse și silozurile cu facilități de uscare. Acestea sunt controlate de la un dispecerat, prin sistemele ERP ale firmei.
Descărcarea se face automat în camioane. De la ecrane pot fi reglate cantitățile, dar și transferuri între silozuri.
