Buğra Kulak, Sanofi România: Costul unui tratament nu spune întreaga poveste despre valoarea sa pentru sistemul de sănătate

Buğra Kulak, Country Lead & Head of Pharma, Sanofi România, consideră că o discuție despre sustenabilitatea sistemului de sănătate trebuie să țină cont nu doar de cheltuielile de astăzi, ci și de rezultatele și beneficiile pe care investițiile medicale le pot genera în timp.

Într-o perioadă în care utilizarea resurselor publice de finanțare și eficiența cheltuielilor sunt teme importante pentru economie, sănătatea ridică o întrebare dificilă: cum poate fi evaluată corect o investiție ale cărei beneficii nu se reflectă întotdeauna imediat sau în aceeași categorie bugetară?

În cazul medicamentelor, prețul este unul dintre cele mai vizibile elemente ale ecuației. Dar costul direct al unei terapii și valoarea reala pe care o poate genera pentru pacient și pentru societate nu sunt întotdeauna același lucru.

„Este firesc ca orice sistem de sănătate să urmărească modul în care sunt utilizate resursele disponibile. Însă, atunci când discutăm despre sustenabilitate, cred că trebuie să ne uităm și la ceea ce obținem în schimbul acestor resurse. O evaluare completă nu se oprește la costul direct, imediat al unui tratament, ci include și rezultatele pentru pacienți și impactul pozitiv pe termen lung”, explică Buğra Kulak.

Ce nu se vede în bugetul medicamentelor

O afecțiune insuficient controlată poate însemna mai mult decât necesitatea unui tratament suplimentar. Ea poate genera costuri mult mai mari pentru pacient si pentru sistemul de sănătate: internări, investigații repetate, complicații sau nevoi de îngrijire pe termen lung - toate reprezintă costuri care nu sunt cuantificate suficient. La acestea se adaugă costurile indirecte, sociale și economice, din afara sistemului medical: zile de muncă pierdute, reducerea capacității de a desfășura activități profesionale sau timpul pe care membrii familiei îl alocă îngrijirii unei persoane bolnave. Aceste costuri nu sunt suportate neapărat de aceeași instituție și nici nu apar în aceeași linie bugetară, dând falsa impresie că impactul negativ (financiar, social și emoțional) este mai mic.

Din perspectiva lui Buğra Kulak, tocmai această fragmentare face necesară o analiză mai profundă a valorii tratamentelor.

„Uneori, costurile pe care le putem evita nu sunt vizibile în bugetul din care este finanțat un tratament. Dacă o terapie contribuie la reducerea complicațiilor sau a nevoii de îngrijire suplimentară, beneficiile pot apărea în alte părți ale sistemului sau chiar în afara lui. Este important să înțelegem aceste efecte atunci când evaluăm opțiunile de tratament disponibile”, spune reprezentantul Sanofi România.

Această abordare nu înseamnă că orice medicament nou generează economii sau că un tratament inovator este automat mai eficient decât alternativele existente. Beneficiile trebuie demonstrate prin dovezi clinice și economice, iar deciziile de finanțare trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei terapii.

Cât valorează investiția în inovație

O perspectivă asupra impactului economic mai larg este oferită de un studiu realizat de WifOR Institute pentru Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), publicat în 2026.

Potrivit estimărilor studiului, în România, fiecare euro investit în medicamente inovatoare este asociat cu aproximativ opt euro în beneficii socioeconomice.

Raportul este rezultatul unei modelări economice și nu trebuie interpretat ca o economie directă sau garantată pentru bugetul public. El ilustrează însă faptul că valoarea investițiilor în sănătate poate depăși sfera cheltuielilor medicale, prin efectele asupra stării de sănătate, activității profesionale și economiei.

Pentru un sistem care trebuie să gestioneze simultan nevoi medicale tot mai complexe și resurse limitate, astfel de analize pot aduce informații suplimentare în procesul de evaluare a investițiilor.

Kulak consideră că discuția despre costuri și beneficii trebuie să pornească de la dovezi și să urmărească utilizarea cât mai eficientă a resurselor, fără a pierde din vedere nevoile pacienților.

Cum poate fi optimizat procesul de decizie

Evaluarea valorii unui tratament este doar o parte a problemei. La fel de importantă este capacitatea sistemului de sănătate de a urmări rezultatele obținute în practică. Datele privind evoluția pacienților, complicațiile, utilizarea serviciilor medicale și continuitatea îngrijirii pot contribui la o înțelegere mai bună a efectelor unei intervenții. În acest context, instrumentele de evaluare a tehnologiilor medicale, monitorizarea rezultatelor și colaborarea dintre autorități, profesioniștii din sănătate și industrie pot susține decizii mai bine fundamentate.

„Nu cred că există o soluție simplă pentru echilibrarea tuturor nevoilor unui sistem de sănătate. Dar putem lua decizii mai bune atunci când avem dovezi relevante, când urmărim rezultatele și când analizăm costurile dincolo de efectul lor imediat asupra unui buget”, afirmă Buğra Kulak.

O astfel de abordare presupune consecvență și continuitate. Beneficiile unor intervenții medicale pot deveni vizibile în timp, în timp ce deciziile de finanțare sunt luate în cadrul unor cicluri bugetare mult mai scurte, de obicei anuale. Această diferență de perspectivă face importantă planificarea pe termen lung, inclusiv în perioadele în care presiunea asupra finanțării este ridicată.

Sustenabilitatea nu înseamnă doar limitarea cheltuielilor

Pentru România, provocarea este de a găsi un echilibru între nevoia de responsabilitate financiară și capacitatea sistemului de a integra progresele medicale care aduc beneficii demonstrate pacienților. Acest echilibru nu presupune ignorarea constrângerilor bugetare, ci o înțelegere mai completă a modului în care sunt utilizate resursele și a rezultatelor pe care acestea le generează.

„Sustenabilitatea și accesul la inovație nu ar trebui privite ca obiective opuse. Un sistem sustenabil este unul care folosește responsabil resursele, dar care reușește și să ofere pacienților îngrijirea de care au nevoie. Cred că discuția despre finanțarea sănătății trebuie să țină cont de ambele perspective”, concluzionează Buğra Kulak.

În cele din urmă, întrebarea nu este doar cât costă o intervenție medicală, ci și ce rezultate produce și ce costuri ar putea apărea în absența ei. Pentru un sistem de sănătate aflat permanent în fața unor alegeri dificile, această diferență poate conta în modul în care sunt stabilite prioritățile.