Sistemul bancar a trecut de pe excedent la un deficit net de lichiditate de 14,6 miliarde de lei în aprilie, cel mai ridicat nivel de după 2008-2009. Banca centrală a oferit băncilor bani prin operațiuni repo și facilitatea de creditare și a cumpărat și titluri de stat de aproape 1,9 miliarde de lei din piața secundară, relevă date analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Băncile au avut nevoie de injecții de bani de la Banca Națională a României la un nivel nemaivăzut din 2009, pe fondul turbulențelor produse de pandemia COVID-19 în piețele financiare și în economie. Banca centrală a furnizat băncilor un stoc mediu zilnic de 13,6 miliarde de lei prin operațiuni repo și alte 1,6 miliarde de lei prin facilitatea de creditare (Lombard), în timp ce, la facilitatea de depozit, băncile au depus doar 665 de milioane de lei. Operațiunile repo, prin care băncile iau bani la o scadență prestabilită pentru care garantează cu titluri de stat, nu s-au desfășurat prin licitație săptămânală.
Per total, sistemul a trecut de la o poziție netă de aproape 1,7 miliarde de lei în martie la un deficit de 14,6 miliarde de lei în aprilie, valoare de două ori peste precedentul nivel negativ record înregistrat în noiembrie 2018.
Sursa: date BNR, calcule Profit.ro
Poziția de lichiditate este posibil să fi fost afectată de intervențiile BNR în piața valutară - vânzările de rezervă reduc masa de lei disponibilă -, dar și de operațiunile Trezoreriei Statului, care este unul dintre cei mai importanți actori în evoluția raportului de bani din sistemul financiar. Când statul face plăți, sunt alimentate conturile băncilor, iar când încasează taxe și impozite, lichiditatea băncilor scade. Ministerul Finanțelor nu a publicat execuția bugetară pe aprilie pentru a vedea exact cum au mers fluxurile.
Lichiditatea din sistemul bancar mai scade și atunci când banii sunt retrași din conturi și depozite la termen. BNR nota o creștere a cererii de cash în martie, însă pentru aprilie nu avem încă date disponibile.
ING sesiza o creștere a dobânzilor cash încă din martie la rate și de peste 8% pe an, situație care s-a extins și în aprilie și s-a calmat doar spre finalul lunii, când băncile au primit înapoi de la stat contravaloare unor titluri de 9 miliarde de lei. Cotațiile ROBOR s-au diminuat, însă s-au menținut peste dobânda cheie și mai aproape de rata facilității de creditare.
Guvernul a împrumutat de la bănci și alți investitori 5,7 miliarde de lei în aprilie, peste suma de 4 miliarde de lei anunțată.
Banca Națională a României a susținut Guvernul prin achiziția de titluri de stat din piața secundară de aproape 1,9 miliarde de lei, ceea ce a reprezentat startul programului de relaxare cantitativă anunțat în martie, când BNR a redus și dobânda cheie cu jumătate de punct procentual la 2% și rata Lombard cu un punct la 2,5%.
Randamentele din piața secundară au scăzut pe toate scadențele după vârful înregistrat în martie, când titlurile pe 10 ani ajunseseră la un randament de aproape 6% pe an.
Guvernul a împrumutat circa 39 de miliarde de lei în primele patru luni din acest an, însă necesarul de finanțare a crescut cu 32 de miliarde de lei (circa 3% din PIB) față de scenariu de bază doar din cea mai recentă rectificare bugetară a deficitului la 72,5 miliarde de lei, ca urmare a estimării de reducere a încasărilor și mai ales de creștere a cheltuielilor.
