Tensiunile aduse pe piețele financiare de războiul din Ucraina au dus la creșterea accelerată a dobânzilor în ultimele două săptămâni, adăugată oricum la tendința generală de majorare a acestora pe fondul unei inflații tot mai ridicate. Media trimestrială a ROBOR ar putea ajunge la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, în timp ce indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor este posibil să ajungă la cel mai ridicat nivel de când a fost introdus.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Dobânzile se aflau într-o tendință de creștere începută în toamna anului trecut, când inflația ridicată a început să fie văzută de către piețe ca fiind o problemă pe termen mediu și nu doar un episod pasager. Banca Națională a României a majorat dobânzile în mai multe rânduri și a ajuns de la 1,5% la 2,5%.
ROBOR 3M ajunsese de la un nivel de circa 1,5% în vara anului trecut la 3,5% în februarie, în timp ce dobânzile la depozitele interbancare au urmat un traseu similar, deși la un palier mai jos. Invazia rusească a Ucrainei a dus la o creștere accelerată a dobânzilor – pe de o parte băncile au anticipat condiții mai stricte în piața monetară pe durata următoarelor luni, ceea ce a împins în sus ratele ROBOR, pe de altă parte intervențiile BNR în piața valutară și aversiunea la risc au dus la majorarea ratelor la care băncile se împrumută efectiv între ele și pe baza cărora se calculează indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC).
După ce Rusia a recunoscut regiunile separatiste din Donbas în 21 februarie și apoi a atacat pe scară largă Ucraina, dobânzile au urcat cu circa un punct procentual, chiar și în lipsa unei decizii iminente de politică monetară.
ROBOR la 3 luni, indice încă relevant pentru multe dintre creditele în lei cu dobândă variabilă acordate înainte de 2019, a ajuns de la o medie de 2,5% în ultimul trimestru al anului trecut la circa 3,4% în primele două luni și jumătate din acest an. IRCC, care se aplică cu o întârziere de un trimestru față de ultima zi din trimestrul de referință, era de sub 1,2% în trimestrul al treilea din 2021 (valoarea aplicabilă curent), a crescut a aproape 1,9% în T4 (valoare ce se va aplica ratelor începând de la 1 aprilie) și are o valoare calculată parțial de aproape 2,4%, ce se va aplica din iulie.
Problema debitorilor este că majorarea ratelor de dobândă nu se va opri aici. BNR are cea mai mică rată cheie din regiune și trebuie să mai adauge încă un punct dacă vrea să ajungă din urmă Polonia, țară considerată ca fiind reperul regional pentru politica monetară.
Mai mult, inflația a crescut de la 8,3% la 8,5% în februarie față de luna precedentă. Deși avansul este sub cel de 9% estimat de analiști, creșterea mai mică a inflație vine doar din calculul energiei. Pe de altă parte, inflația de bază a crescut din nou de la 5,2% la 5,9%, peste așteptări. Acesta este indicatorul urmărit îndeosebi de banca centrală și îl vedem deja ieșit mult din prognoza din februarie (când era estimat la maximul 5,3% pe parcursul acestui an și la 4% la finele său).
BCR estimează că BNR va majora la 3% dobânda cheie în aprilie și că va menține în continuare un control strict al lichidității, ceea ce va aduce ratele în jurul ratei Lombard, care ar urma să urce la 4%. La jumătatea anului rata cheie ar urma să ajungă la 3,5%.
Inflația este estimată de BCR să ajungă la 12,5% la finele anului, peste prognoza de 9,6% a băncii centrale – prognoză făcută însă înainte ca războiul de peste graniță să lovească în cotațiile la energie, metale și alimente. Banca centrală se aștepta ca țițeiul Brent să aibă o medie anuală a cotației la 80 de dolari în acest an, similară cu cea de la începutul anului, însă a sărit de 100 de dolari în ultimele săptămâni.
Chiar dacă inflația ar urma să se calmeze anul viitor, în mare măsură pe spatele unui efect de bază, ar urma să rămână în afara țintei BNR de maximum 3,5%.
Ce înseamnă majorarea dobânzii într-o rată
Am calculat majorarea dobânzilor pentru două credite de 210.000 de lei, unul cu dobânda calculată în funcție de IRCC (plus marjă de 2,5 puncte procentuale) și altul cu rata în funcție de ROBOR 3M (+2,03 pp), ambele cu punctul de plecare în primul trimestru din 2019 și cu o durată totală de 300 de luni.
Rata pentru împrumutul legat de IRCC a crescut de la 1060 de lei în octombrie-decembrie la 1071 de lei în ianuarie-martie, va crește la 1151 de lei din aprilie până iunie și apoi este posibil să crească la 1212 lei din iulie până în septembrie (ultima valoare este parțială). Împrumutul calculat în funcție de ROBOR 3M va avea o rată în creștere de la 1061 de lei în trimestrul al patrulea al lui 2021 la 1172 de lei în T1 din 2022 și la 1282 în T2. De deținut că actualizarea IRCC se face cu trei luni mai târziu față de ROBOR în contracte și că, de asemenea, pentru mediile ROBOR folosite la actualizare nu există un calcul standard – unele bănci pot face medii aritmetice pentru toată perioadă trimestrială anterioară, în timp ce altele pot lua o perioadă de doar câteva zile.
