Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate din Banca Națională a României, spune că inițiativele legislative, legate de funcționarea mediului bancar, cum sunt cele existente acum în Parlament, afectează creditarea și crește prima de risc a țării, inclusiv pentru simplul motiv că sunt discutate, chiar dacă nu ajung să fie aplicate. Rădulescu adaugă că Legea privind darea în plată avea potențialul să genereze pierderi imense pentru bănci, și că cel mai mult au apelat la lege cei cu venituri ridicate și un grad de îndatorare redus.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Băncile sunt vizate de noi reglementări în Parlament, după ce la finele anului trecut au fost lovite de taxa pe active bancare introdusă prin OUG 114.
“Avem o problemă care devine stringentă, aceea a cadrului legislativ incert și impredictibil. Aceste inițiative legislative ajung să te afecteze și dacă stai să discuți despre ele, chiar dacă nu ajungi să le aplici”, spune Rădulescu, la seminarul Eucofile, organizat de Asociația Română a Băncilor și Alpha Bank.
Senatorul Daniel Zamfir a depus patru noi proiecte care vizează contractele încheiate cu băncile și IFN, inclusiv plafonarea dobânzilor, limitarea executării silite, limitarea cesiunilor de creanțe și conversia creditelor în valută și care reiau conținutul din alte patru proiecte depuse în septembrie.
Noile proiecte sunt semnate de mai mulți senatori ai PSD. Zamfir a plecat din ALDE și s-a alăturat grupului PSD după ce partidul condus de Călin Tăriceanu a ieșit de la guvernare.
“Mă tem vor ajunge să fie aprobate, că iar vin alegerile”, spune Rădulescu, care adaugă că simpla existență a proiectelor creează incertitudine și mărește prima de risc și costurile de finanțare.
“Dacă pe el (Zamfir, n. red.) îl doare sufletul de cetățeanul de rând, cetățeanul de rând plătește cu vârf și îndesat durerea lui (…) A face asemenea reglementări fără a face un studiu de impact ar avea un impact devastator asupra economiei”, explică Rădulescu.
Directorul din BNR arată că după adoptarea Legii privind darea în plată, votată de o largă majoritate în Parlament în 2016, tot un an electoral, a crescut probabilitatea de nerambursare în special pentru creditele în euro și pentru debitorii cu venituri peste salariul mediu, cu un grad de îndatorare redus și pentru credite de valoare ridicată de la 80.000 de euro în sus.
“Legea a susținut un comportament oportunist și nu i-a ajutat pe cei cu venituri mici, ci pe cei cu venituri mari”, susține Rădulescu.
Curtea Constituțională a declarat parțial neconstituțională Legea privind darea în plată și a decis că aceasta se poate aplica doar în condițiile impreviziunii, care va fi stabilită de un judecător.
“În sistemul bancar a fost a aproape o revoluție. Băncile ar fi înregistrat pierderi mari în 2016, dacă Curtea Constituțională nu ar fi declarat legea neconstituțională, înainte de finele anului”, spune Rădulescu.
Curtea mai are în discuție și un alt proiect de lege inițiat de Zamfir și votat de majoritatea PSD/ALDE la jumătatea acestui ani care vizează chiar definirea impreviziunii ca o creștere a cursului de schimb peste un anumit nivel sau o creștere a gradului de îndatorare a debitorului.
“Curtea Constituțională a spus deja o dată că impreviziunea nu poate fi definită. Așteptăm să-și mențină opinia”, spune directorul direcției de stabilitate.
Dezbaterile au fost amânate de mai multe ori, proiectul fiind pe agenda ședinței Curții din 6 noiembrie.
