Lichiditatea din sistemul bancar a revenit pe un excedent net în ianuarie, pentru prima oară de la declanșarea pandemiei COVID-19, relevă date analizate de Profit.ro. Excesul este unul important, de peste 8,3 miliarde de lei. Banca centrală a organizat miercuri și prima licitație de atragere depozite din piață din ultimele 11 luni.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Șocul pandemiei de coronavirus aducea în primăvara anului trecut o evaporare a lichidității din sistemul bancar, ce trecea pe cel mai aspru deficit net de la criza financiară, un minus de 14,6 miliarde de lei. Situația s-a îmbunătățit treptat și, la aproape un an, Banca Națională a României a revenit în poziția de debitor net al sistemului bancar.
După un deficit mediu zilnic de 561 de milioane de lei în decembrie, excedentul a fost de 8,3 miliarde de lei în ianuarie. Băncile nu au mai luat bani de la BNR prin operațiuni repo și au depus 8,4 miliarde de lei la facilitatea de depozit a băncii centrale, unde au primit o dobândă medie de 0,88% pe an, în condițiile în care dobânda cheie a coborât la jumătatea lunii trecute de la 1,5% la 1,25%, respectiv dobânda la depozite de la 1% la 0,75%.
BNR a atras miercuri din piață depozite de la bănci de 4,5 miliarde de lei, prima operațiune de acest tip după martie 2020. Dobânda la aceste operațiuni este egală cu rata de politică monetară de 1,25%, aflată în scădere de la 2,5% în urmă cu un an.
Analiștii estimau că banca centrală poate relaxa în continuare politica monetară printr-o lichiditate în exces în piață, care duce la scăderea dobânzilor la care băncile se împrumută între ele, ceea ce mai departe înseamnă dobânzi mai mici plătite de stat, consumatori și firme. Însă această politică are limitări venite dinspre cursul de schimb, unde invită la poziții scurte pe leu sau achiziția de valută.
Banca centrală a mai primit o veste dinspre inflație care-i dereglează prognozele. Prețurile la electricitate au sărit brusc după liberalizarea pieței. Deși evenimentul n-are aparent o legătură cu poziția politicii monetare, în piață am văzut o reacție după anunțarea datelor, cu o creștere a randamentelor la titlurile de stat în piața secundară.
O depreciere a leului ar însemna noi presiuni pe rata inflației, având în vedere că România are un deficit important în comerțul cu bunuri, în timp ce unele facturi sunt stabilite în euro.
Lichiditatea bancară este influențată major și de plățile și încasările făcute de stat în economie.
