Rata mare a creditelor nepeformante atinsă după criza economică și financiară risca să dărâme sistemul bancar, spune guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Creșterea riscului de neplată a creditelor se numără printre riscurile sistemice identificate de banca centrală în prezent, dar criza energetică, războiul din Ucraina, deficitele fiscale și externe, precum și întârzierile din PNRR sunt riscuri mai mari.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Băncile ajunseseră în 2014 să aibă în bilanțuri mai bine de unul din cinci credite cu restanțe mai mari de 90 de zile, una dintre cele mai ridicate rate ale neperformantelor din Uniunea Europeană. De atunci băncile au scos din bilanțuri aceste împrumuturi și au acoperit pierderile cu capital, astfel că rata a scăzut la 2,8%, aproape de media UE de 1,8%.
”Mare problemă a fost criza creditelor neperformante. Atât de mare că putea să dărâme sistemul bancar din România”, spune Isărescu, la conferința de prezentare a raportului semestrial privind stabilitatea financiară. ”Rezolvarea a fost o evoluție pozitivă, care ne-a salvat de necazuri”, adaugă guvernatorul.
Isărescu arată că sectorul bancar din România a venit, la finele anului trecut, cu toți indicatorii importanți pe ”verde”, la unele capitole stând mai bine decât media UE, cum ar fi acoperirea cu provizioane a creditelor neperformante sau randamentul capitalurilor, precum și cel al ratei capitalurilor.
Eugen Rădulescu, directorul direcției de Stabilitate din BNR, arată că între 2008 și 2020 toți indicatorii bancari s-au îmbunătățit, cu excepția profitabilității. Solvabilitatea a crescut a de la 13% la 20%, rata fondurilor totale de la 11% la 18,5%, în timp ce ponderea creditului în valută a scăzut de la 54% la 32%
O posibilă creștere din nou a creditelor neperformante este printre riscurile sistemice identificate de BNR, notat ca moderat, dar în creștere.
Riscul cel mai important, sever și în creștere, este cel generat de incertitudinile la nivel global, în contextul crizei energetice și a războiului din Ucraina, arată Rădulescu.
Un alt risc sever, care e menționat în ultimii ani în rapoartele BNR, este cel generat de deteriorarea echilibrelor macroeconomice.
”Avem doi elefanți foarte mari în încăpere. Trebuie văzut cum dezamorsăm cei doi elefanți – este vorba de așa numitele deficite gemene - deficitul bugetar și cel de cont curent”, spune Rădulescu.
“Deficitele au explodat și nu a fost vorba numai de criza COVID, au fost și alte elemente ce au ținut de politic internă. Deficitul de cont curent e printre cele mai mari din UE, și a continuat să crească, atât ca pondere în PIB, cât și ca sumă nominală”, arată Rădulescu.
Deficitul bugetar este estimat de analiști să scadă în acest an la 4% din PIB, de la 6% anul trecut, dar să rămână peste 3% în 2024, în contextul anului electoral. Deficitul de cont curent cel mai probabil a depășit 9% din PIB în 2022, cel mai ridicat nivel de după criza financiară.
“Fără un echilibru fiscal bugetar, nu ai cum să păstrezi stabilitatea financiară”, spune Isărescu.
Întârzierile în adoptarea reformelor de care sunt legați banii din Programul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) reprezintă un risc sistemic ridicat, dar în stagnare, potrivit prezentării lui Rădulescu.
Revenind la sectorul bancar, Isărescu atrage atenția cu privire la gradul redus de intermediere financiară, adică la ponderea scăzută a creditelor în PIB, care e cea mai redusă din UE.
”De ce e așa scăzut, este o întrebare grea, nu avem nevoie de dezvoltare, de bani?, întreabă Isărescu.
O explicație privind nivelul scăzut al creditelor este reprezentat de faptul că o parte din firme, cele cu capital străin, se împrumută de afară, de la firmele mamă sau de la bănci străine. O altă explicație este aceea că firmele românești sunt subcapitalizate și nu se califică la un credit bancar.
”Dacă un bancher dă bani unei societăți cu capital negativ, nu e chiar penal, dar nu e departe. Însemnă că dă bani conștient cuiva care nu are cum să-i dea înapoi”, spune Isărescu.
Circ 200.000 de firme românești active au un nivel al capitalurilor sub nivelul mini reglementat, necesarul de recapitalizare fiind de circa 140 de miliarde de lei la nivelul economiei, arată Florian Neagu, director adjunct la direcția de Stabilitate a BNR.
