Legea rezoluției bancare, adoptată de Parlament. Un amendament elimină răspunderea civilă a conducerii BNR

Legea rezoluției bancare, adoptată de Parlament. Un amendament elimină răspunderea civilă a conducerii BNR
scris 11 nov 2015

Parlamentul a adoptat legea privind rezoluția bancară, implementare a unei Directive, după ce Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement în urmă cu trei săptămâni. Textul spune că băncile falimentare vor fi recapitalizate din banii creditorilor băncii, inclusiv din cei ai deponenților.

Banca Națională a României va decide ce se va întâmpla cu o bancă cu probleme de solvabilitate. Dacă banca este considerată una de importanță sistemică, al cărei faliment ar duce la probleme de stabilitate financiară, atunci BNR poate decide să inițieze procedura de rezoluție.

Banii acționarilor, ai creditorilor deținători de obligațiuni, dar și ai deponenților cu sume de peste 100.000 de euro în conturi vor putea fi transformați în capital, astfel încât să nu fie folosite fonduri publice, se arată în textul de lege adoptat cu întârziere de Parlament. Procesul poartă numele de recapitalizare internă sau bail-in și prin el UE încearcă ruperea băncilor de capitalizarea cu bani de la stat.

Comisia Europeană a dat în judecată România, în 22 octombrie, pentru că nu a implementat Directiva privind rezoluția și redresarea instituțiilor de credit, lucru care aduce sancțiuni României.

Directiva trebuia transpusă încă de la începutul anului, dar proiectul, redactat de BNR, a ajuns în Parlament abia în vară, înainte de vacanță.

Acesta a fost respins de Senat, și a ajuns la Camera Deputaților, care l-a pus rapid în dezbatere la comisiile de fond. Comisia de buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților a aprobat rapid raportul de adoptare, cu 184 de amendamente venite de la Banca Națională a României.

Cele mai multe vizează claritatea și corelări de tehnică legislativă, dar câteva aduc o protecție suplimentară membrilor Consiliului de administrație ai BNR, din care fac parte, în prezent, guvernatorul Mugur Isărescu, viceguvernatorii Florin Georgescu, Bogdan Olteanu și Liviu Voinea, precum și membrii simpli Marin Dinu, Daniel Dăianu, Gheorghe Gherghina, Ágnes Nagy și Virgiliu Stoenescu.

Conducerea BNR, care va lua decizia de a confisca banii acționarilor, creditorilor și/sau pe cei ai deponenților nu va putea fi trasă la răspundere în procese civile, indiferent de modul în care își exercită mandatul, dacă acționează cu bună-credință, potrivit unui amendament formulat chiar de către BNR și adoptat de deputați.

Un articol care prevedea expres răspunderea civilă a conducerii BNR dacă se dovedește în instanță că au acționat cu rea-credință sau neglijență gravă este înlocuit printr-un amendament care face referire la anumite articole din statutul BNR care exonerează de la răspundere conducerea atunci când acționează sau omite să acționeze, dar o face cu bună-credință și fără neglijență.

„Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, și personalul acestora însărcinat să exercite atribuții în baza prezentei legi răspund civil pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii cu rea-credință sau neglijență gravă a acestor atribuții”, se arată în forma inițială a proiectului de lege, la articolul 8.

„Dispozițiile art.25 alin.(3) și (4) din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României sunt aplicabile în mod corespunzător în ceea ce privește regimul răspunderii autorității de rezoluție, a personalului său și a oricărei persoane care acționează conform legii sub controlul acestei autorități pentru exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege”, se arată în amendamentul aprobat.

La aliniatele din statutul BNR la care se face referire mai sus se arată: „(3) Membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României și personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuții de supraveghere prudențială, nu răspund civil sau penal, după caz, dacă instanțele judecătorești constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună-credință și fără neglijență, a oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor de supraveghere prudențială.
(4) Cheltuielile de judecată ocazionate de procedurile judiciare inițiate împotriva persoanelor prevăzute la alin. (3) se suportă de Banca Națională a României”.

BNR a introdus modificări la statutul administratorului temporar, care se va ocupa cu implementarea deciziilor BNR atunci când vor fi luați banii creditorilor. Administratorul va fi numit de BNR și va avea statutul angajaților băncii centrale privind răspunderea civilă.

Banca centrală are și statutul de creditor preferențial în procedurile de rezoluție, iar în cazul în care banca intră în faliment, creanțele asupra BNR și asupra Fondului de Garantare a Depozitelor vor avea statutul creanțelor izvorâte din raporturi de muncă, adică cel mai înalt grad de protecție.

Proiectul adoptat de Parlament va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Klaus Iohannis și după publicarea în Monitorul Oficial.

România trebuie să comunice apoi Comisiei că a adoptat Directiva pentru ca procedura de infringement să înceteze.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
rezolutie bancara
faliment bancar
lege rezolutie bancara
bnr