Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele primite de la bănci pentru licitația de obligațiuni scadente în ianuarie 2028, din cauza randamentelor prea ridicate.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Guvernul urmărea să adune 500 de milioane de lei din piață, iar ofertele venite de la bănci și alți investitori au fost de circa 975 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a respins, însă, toată subscrierea din cauza prețului prea ridicat cerut de creditori.
La o licitație organizată la începutul lunii iulie, randamentul mediu a fost de 3,87% și ING Bank considera că ar fi o performanță foarte bună pentru Ministerul Finanțelor să obțină oferte de împrumut la un randament similar, deși piața secundară indică randamente cu 10 puncte de bază mai ridicate.
La finele săptămânii trecute, Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei pe 5 ani printr-o licitație reușită, la un randament mediu de 3,79%, dar anterior a avut două licitații slabe, cu cerere redusă și sume adjudecate sub prospect.
“Piața pare să fie într-o poziție defensivă în ultima vreme, mai ales pe scadențele mai lungi. Fără intervenții suplimentare ale BNR (prin tăieri suplimentare de dobândă, creșterea achizițiilor de titluri de stat sau orice combinație de relaxare) vedem un spațiu limitat pentru comprimarea curbei randamentelor”, scrie Valentin Tătaru, economist al ING Bank.
Banca centrală a redus ritmul de achiziție a titlurilor de stat în luna precedentă, pe măsură ce deficitul de lichiditate s-a ameliorat - deși acesta rămâne la un nivel ridicat.
Guvernul a acoperit circa 72% din necesarul de finanțare pentru acest an prin împrumuturi interne și externe, arăta Erste cu ocazia emisiunii de 3,3 miliarde de dolari din urmă cu două săptămâni.
Necesarul de finanțare pentru acest an (datorie scadentă plus finanțarea deficitului) este de 144 de miliarde de lei, adică 14,3% din PIB, potrivit Consiliului Fiscal, un nivel apropiat de maximul de 16,6% din PIB din 2009.
România plătește cele mai mari dobânzi din regiune pentru finanțarea în monedă națională și printre cele mai mari pentru împrumuturile în valută.
