Ministerul Finanțelor a încasat astăzi 173 milioane de lei din PNRR, a doua tranșă de bani, ca urmare a îndeplinirii obiectivului de conectare a 150.000 de case de marcat la sistemul informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscalã.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Adãugând și prima tranșã încasatã în urmã cu douã sãptãmâni, cea de 82 de milioane de lei, ajungem, astãzi, sã avem aproape 14% încasãri din alocarea totalã destinatã ministerului prin programele asumate din PNRR. Vreau sã îi felicit și pe colegii de la Ministerul Muncii care au încasat, alãturi de noi, și prima și a doua oarã și sperãm cã în curând sã fim tot mai mulți cu vești bune despre tragerile din acest plan ambițios și necesar pentru România", a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.
Conform datelor disponibile la ANAF, valoarea totalã a deducerilor din impozitul întreprinderilor, aferentã achiziției aparatelor de marcat electronice fiscale (AMEF), este de peste 334 mililoane lei.
Urmãtoarea tranșã, în valoare de 105 milioane euro, va fi încasatã la începutul anului viitor și este condiționatã de conectarea la ANAF, pânã la sfârșitul anului 2022, a unui numãr de minimum 600.000 de case de marcat.
Guvernul intenționează să folosească banii din granturile PNRR, aflați în cont la Trezoreria statului, ca instrument de administrare a lichidității pe termen scurt. Astfel, granturile vor fi convertite în lei și vor sta în contul deschis la Trezorerie, dar statul îi va putea folosi pentru a-și acoperi din necesarul de finanțare pe termen foarte scurt, numit și gol de casă, diminuând astfel nevoia de a lua împrumuturi de la băncile comerciale. Economia cu dobânzile este estimată pentru bugetul statului la circa 50 de milioane de lei pe lună.
Prima sumă care ar fi folosită astfel ar fi 2 miliarde de euro granturi, autorizată recent de Comisia Europeană, dar și tranșele următoare.
Golul de casă apare atunci când, în cursul unei luni, statul are de făcut plăți importante, cum ar fi salarii și pensii, în prima parte a lunii, în timp ce o mare parte a încasărilor la buget din luna respectivă are loc în jurul datei de 25. Între, sa zicem, plățile din 10 ale lunii și încasările din 25, apare un gol de casă pe care Guvernul îl finanțează de obicei prin credite pe termen scurt luate de la băncile comericiale. Aceste împrumuturi, care se iau și se plătesc în cursul aceleiași luni au impact neutru asupra nivului datoriei publice, cu excepția costurilor generate de dobânzi.
Proiectul de ordonanță de urgență pregătit acum de Ministerul Finanțelor vizează ca banii din PNRR, care oricum stăteau în cont la Trezorerie, plățile fiind făcute trimestrial, să fie schimbați în lei, iar banii să poată fi folosiți de Trezorerie pentru a acoperi golurile de casă, diminuând costurile cu dobânzile.
Astfel, ar permite MF ca sumele încasate, aferente tranșelor de plată a sprijinului nerambursabil, să se schimbe în lei în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, iar echivalentul în lei să se vireaze într-un cont distinct de disponibil deschis la Trezoreria operativă centrală pe numele Ministerului Finanțelor. Disponibilitățile în lei ale contului deschis la Trezoreria operativă centrală pe numele Ministerului Finanțelor, sunt purtătoare de dobândă.
Dobânda se plătește din bugetul Trezoreriei Statului și se virează în același cont de disponibil. Prin această completare, echivalentul în lei al sumei de 2,037 miliarde euro reprezentând prima tranșă a sprijinului nerambursabil autorizată prin Decizia din 20 octombrie 2022 și tranșele viitoare vor susține contul Trezoreriei Statului în vederea realizării unei poziții de finanțare echilibrate și sustenabile a soldului contului curent general al trezoreriei statului, în condiții de finanțare dificile, atât pe plan intern cât și extern, caracterizate prin lipsa de lichiditate și prin costuri de finanțare în creștere.
Efectuarea acestor operațiuni aduce o serie de beneficii respectiv:
- menține un sold de lichidități semnificativ generând totodată o economie de costuri;
- îmbunătățirea (creșterea predictibilității) și extinderea previziunilor de fluxuri de lichidități prin evitarea sezonalității/incertitudinii datei de efectuare a schimburilor valutare;
- contribuie la menținerea rezervei valutare (buffer) pe care Ministerul Finanțelor o are la Banca Națională a României;
În timp ce beneficiile aduse din perspectiva managementului lichidităților sunt concrete fiind reflectate mai sus, abordarea propusă ar putea aduce si anumite riscuri, în cazul unor diferențe de curs asociate unor operațiuni reversibile de cumpărare valută in vederea efectuării unor operațiuni de plata denominate in euro,
acestea însă neputând fi cuantificate cu exactitate la acest moment.
În contextul celor menționate mai sus, efectuarea schimbului valutar al tranșelor primite, în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare și virării echivalentului în lei al acestora într-un cont distinct de disponibil deschis la Trezoreria operativă centrală pe numele Ministerului Finanțelor, purtător de dobândă, vine în întâmpinarea obiectivelor aferente unei administrări eficiente a fluxurilor de numerar la nivelul Trezoreriei Statului într-un context caracterizat de un grad de incertitudine și o volatilitate ridicată.
Neadoptarea prezentelor modificări conduce la generarea unor consecințe negative prin faptul că neutilizarea sumelor aferente tranșelor de plată al sprijinului nerambursabil implică necesitatea asigurării lichidităților necesare efectuării plăților serviciului public prin atragere de depozite pe termen scurt cu costuri asociate ridicate, respectiv a unor dobânzi estimate la cca. 50 milioane lei/lună plătibile din bugetul general consolidat.
