Patronatele Bancare: Este surprinzător și regretabil că președintele a promulgat legea dării în plată

Patronatele Bancare: Este surprinzător și regretabil că președintele a promulgat legea dării în plată
scris 28 apr 2016

Decizia președintelui Klaus Iohannis de a promulga legea dării în plată este surprinzătoare și regretabilă, în condițiile în care era necesar un control de constituționalitate, spune Bogdan Preda, directorul executiv de relații publice al Consiliului Patronatelor Bancare din România. Băncile au susținut că legea le încalcă dreptul la proprietate și este retroactivă, pentru că se aplică și creditelor în derulare, ceea ce contravine Constituției.

Legea dării în plată este aproape să intre în vigoare, după ce nici Guvernul Cioloș, nici președintele Klaus Iohannis nu au trimis-o la Curtea Constituțională, așa cum au solicitat băncile. Mai mult, președintele Iohannis a promulgat astăzi legea și a declarat că actuala formă în care s-a întors din Parlament “este în regulă”. În decembrie, Cotroceniul a respins prima formă a textului.

“Sincer, este surprinzător și regretabil că s-a întâmplat acest lucru”, spune Bogdan Preda. “Am cerut să verifice legea la Curtea Constituțională, acest lucru nu s-a întâmplat”, adaugă directorul de comunicare al CPBR, organizație care reunește mai multe bănci din România.

Legea privind conversia creditelor în valută va fi discutată peste două săptămâni în Parlament CITEȘTE ȘI Legea privind conversia creditelor în valută va fi discutată peste două săptămâni în Parlament

Persoanele fizice cu credite garantate cu o locuință vor putea ceda casa băncii în schimbul stingerii integrale a datoriei, se arată în lege. De asemenea, cei care au pierdut deja casa în executare, dar au popriri pe salarii, pot solicita instanței stingerea acestora. Legea se aplică și celor care au luat credite în anii de boom imobiliar și acum au datorii la bancă mai mari decât valoare de piață a locuinței.

Preda spune că darea în plată încalcă niște principii de drept constituțional, și că acesta nu este doar poziția Patronatului sau a băncilor locale, ci și al unor instituții europene și internaționale precum Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană, a Băncii Mondiale, a Fondului Monetar Internațional.

“Înțelegerea instituției contractului în România și la nivel european este foarte diferită (…) În România, într-un an electoral poți să duci o lege populistă la rang de principiu economic”, adaugă Preda.

De cealaltă parte, susținătorii dării în plată spun că legea echilibrează riscul contractual și oferă clienților o poziție de negociere prin care pot obține condiții mai avantajoase de creditare.

Băncile, inclusiv Banca Națională a Românei, au avertizat că legea va duce la creșterea avansului la creditele ipotecare, ceea ce va face accesul la credite mai dificil și va avea impact asupra pieței imobiliare, deci și asupra economiei.

Ce vor face băncile de acum înainte? “În funcție de apetit, de portofoliu, de poziționare în piață, fiecare va stabili pe cont propriu ce va face”, afirmă Preda.

La nivel de impact asupra bilanțurilor, el arată că băncile vor fi nevoite să provizioneze creditele de până la 250.000 de euro, care intră sub incidența plafonului din lege.

Vor ridica sau nu băncile excepții de neconstituționalitate atunci când legea va intra în vigoare? “Probabil că este de așteptat, dar nu pot să vorbesc eu în numele băncilor”, spune Preda și adaugă că nu s-a discutat la nivelul CPBR un model de acțiune ca în cazul Asociației Române a Băncilor, care a fost intervenient în mai multe litigii ale membrilor cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor pentru a ataca legea clauzelor abuzive la CCR. Curtea a respins recent excepțiile băncilor.

Iohannis a criticat legea inițială pentru că în acel text nu erau indicați clar beneficiarii legii și că existau prea multe derogări de la Codul civil. De atunci aplicarea legii a fost restrânsă la consumatori, de la toate persoanele fizice, și doar la cei care au ipoteci pe locuințe și terenuri în vederea construirii unei locuințe, nu și asupra oricărui tip de imobil. Pe de altă parte, Parlamentul a extins prevederile legii și la cei care au avut credite ipotecare, au pierdut casa în executare silită și acum au popriri ale creditorilor pentru recuperarea creanțelor. Președintele consideră, însă, că puterea legislativă a ținut cont de observațiile sale.

Preda consideră că această nouă formă a legii nu e mai bună decât prima, ba dimpotrivă. “E mai proastă. Se aplică și la creditele cu executarea silită, finalizată”, spune el.

BNR a avertizat că această lege introduce risc sistemic sever la adresa stabilității financiare și va aduce pierderi de 2,8 miliarde de lei băncilor, dacă toți cei care au proprietăți mai ieftine decât creditul dau în plată.

Legea va intra în vigoare la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dată de la care cei care vor să închidă socotelile cu banca vor putea face acest lucru printr-o notificare trimisă băncii și o semnătură în fața notarului. În caz de refuz al băncii de a accepta darea în plată, debitorul trebuie să se adreseze instanței, care va judeca cauza cu celeritate. În timpul acestor proceduri, executările silite și plata ratelor sunt suspendate.

La sfârșitul lui 2015, aproape 470.000 de români aveau credite cu garanții imobiliare în valoare de 77 de miliarde de lei, dintre care credite de peste 5 miliarde de lei erau neperformante. Circa 160.000 de credite sunt în programul Prima Casă.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
consiliul patronatelor bancare din romania
darea in plata
lege privind darea in plata