Oficialul a subliniat că, deși instituția a menținut recent dobânzile neschimbate, în cadrul discuțiilor a fost analizată posibilitatea unei noi înăspriri a politicii monetare pentru a preveni efectele de propagare ale actualului șoc inflaționist.
Inflația a urcat la aproximativ 3% în zona euro și ar putea continua să crească, pe fondul menținerii prețurilor petrolului peste 110 dolari pe baril, în contextul conflictului cu Iranul și al blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, scrie News.ro.
Joachim Nagel a avertizat că, deși banca centrală nu poate influența direct costurile energiei, trebuie să intervină dacă există riscul ca inflația să devină persistentă, prin creșteri salariale și ajustări de prețuri în economie.
"Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât crește riscul ca inflația să rămână ridicată dacă politica monetară nu intervine", a spus acesta.
Mai mulți membri ai Consiliului guvernatorilor au semnalat deja posibilitatea unei majorări a dobânzii în iunie, iar piețele financiare anticipează până la trei creșteri până la finalul anului, prima fiind deja inclusă în așteptări pentru vară.
Totuși, oficialul german a subliniat că situația actuală este mai puțin gravă decât în 2022, când inflația a atins niveluri de două cifre, iar dobânzile au fost majorate într-un ritm accelerat.
Yannis Stournaras, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, spune că îngrijorările privind intrarea zonei euro în recesiune, în cazul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, sunt ”reale și justificate”.
Oficialul a subliniat că economia zonei euro rămâne rezilientă, însă ritmul de creștere a încetinit, în contextul noilor șocuri pe partea de ofertă generate de conflict.
Creșterea prețurilor energiei și incertitudinea ridicată afectează direct atât inflația, cât și activitatea economică, având în vedere dependența ridicată a regiunii de importurile energetice.
Potrivit lui Yannis Stournaras, situația actuală este mai dificilă decât în 2022, deoarece presiunile inflaționiste apar într-un context de creștere economică deja slăbită, condiții financiare mai stricte și spațiu fiscal limitat, ceea ce face economiile mai vulnerabile.
Deși până acum nu s-au observat efecte semnificative ale scumpirii energiei asupra inflației, riscurile rămân pe termen mediu, în special dacă infrastructura energetică va fi afectată sau dacă incertitudinea va reduce investițiile.
Inflația din zona euro a accelerat la 3% în aprilie, iar economia regiunii a crescut cu doar 0,1% în primul trimestru, pe fondul impactului războiului cu Iranul asupra energiei și activității economice, transmite CNBC.
Datele preliminare publicate de Eurostat arată o creștere semnificativă a prețurilor față de nivelul de 2,6% înregistrat în martie, în principal din cauza energiei, unde costurile au urcat cu 10,9%, comparativ cu 5,1% în luna precedentă. Rata inflației a depășit astfel ținta de 2% a Băncii Centrale Europene, punând presiune asupra decidenților de politică monetară, care sunt așteptați să mențină dobânda de referință la 2% în următoarea ședință.
