Fitch: România va pierde independența politicii monetare după adoptarea euro, dar finanțele externe vor fi întărite

România și Ungaria vor pierde beneficiile independenței politicii monetare după adoptarea euro, dar situația finanțelor externe ale ambelor țări va fi întărită, potrivit unui raport al Fitch Ratings referitor la impactul adoptării monedei unice de către statele din Europa Centrală și de Est (ECE), care va fi neutru sau pozitiv pentru ratingurile acestora.

”Având în vedere nivelul considerabil al datoriei externe nete, adoptarea euro va întări finanțele externe ale ambelor țări”, se arată în raport, scrie News.ro

Totodată, nivelul scăzut al datoriei publice a României va conferi țării o anumită flexibilitate a politicii fiscale, în timp ce economia deschisă a Ungariei ar avea de beneficiat de pe urma costurilor reduse ale tranzacțiilor.

Agenția notează că folosirea euro în România și Ungaria este mai limitată comparativ cu Bulgaria și Croația, chiar dacă datoria guvernamantală a Ungariei în euro este ridicată, de 23% din PIB.

Potrivit raportului, adoptarea euro de către țările din regiunea ECE va avea un efect neutru sau pozitiv asupra calificativelor acestora, fiind posibil ca ratingurile pentru datoriile în valută să fie îmbunătățite cu o treaptă sau cu două în cazuri excepționale.

Principalele beneficiare ale adoptării euro ar fi Croația (BB/perspectivă negativă) și Bulgaria (BBB-/perspectivă stabilă), în timp ce Polonia (A-/perspectivă stabilă) și Cehia (A+/perspectivă stabilă) ar avea cel mai puțin de câștigat.

Ungaria (BB+/perspectivă pozitivă) și România (BBB-/perspectivă stabilă) sunt cazuri intermediare.

Fitch notează că adoptarea euro rămâne o perspectivă îndepărtată, fiind eliminată de pe agendele politice de către toate cele șase state analizate.

CITEȘTE ȘI Fru Fru vrea să emită obligațiuni corporative de 5,5 milioane lei, care vor fi tranzacționate pe ATS la bursă

După lecțiile date de criza datoriilor din zona euro și în conformitate cu abordarea pe termen lung a Fitch, agenția consideră că statele cu situații financiare externe slabe ar beneficia cel mai mult de pe urma euro.

Astfel, Croația și Bulgaria ar putea câștiga cel mai mult de pe urma uniunii monetare. Monedele lor sunt cotate strict în raport cu euro, astfel că nu vor pierde beneficiile politicii monetare independente. Cele două economii au inclus euro în mare măsură, în special Croația, unde împrumuturile în euro din sectorul public și privat sunt echivalente cu 46%, respectiv 57% din PIB.

Adoptarea euro ar consolida finanțele externe slabe ale Croației și Bulgariei.

Principalele dificultăți vor fi legate de flexibilitatea economică scăzută, evidențială de rata ridicată a șomajului (16,9% în Croația și 11,5% în Bulgaria) și nivelul ridicat al datoriei publice în Croația (86% din PIB în 2015).

Polonia și Cehia ar beneficia cel mai puțin de adoptarea euro. Cele două țări ar abandona  politici monetare credibile și independente, care le-au ajutat să susțină ajustările macroeconomice.

În Polonia, uniunea monetară ar întări finanțele externe, dar cea mai mare parte a împrumuturilor în valută sunt în franci elvețieni.

Balanța externă solidă a Cehiei înseamnă că țara ar beneficia mai puțin decât alte state de pe urma statututului euro de monedă pentru rezervele valutare.

Niciuna dintre țările analizate nu a stabilit o dată oficială pentru intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM) II și adoptarea euro.

Euroscepticismul este ridicat în special în Polonia și Ungaria.

În baza calculelor Fitch, Bulgaria, Cehia, Polonia și România îndeplinesc toate criteriile de convergență, cu excepția participării la ERM II.

Ungaria îndeplinește trei criterii, Croația numai două.

Toate țările au înregistrat în 2015 un deficit general al guvernului sub pragul de 3% din PIB, cu excepția Croației.

Datoria publică este sub nivelul de 60% din PIB, acceptat de UE, în toate statele, cu excepția Croației și Ungariei.

Inflația este scăzută, ca și dobânzile pe termen lung.