Excedentul de lichiditate din sectorul bancar a atins un nou nivel record în decembrie, pentru a treia lună la rând. Banii foarte mulți din piață au dus tranzacțiile interbancare la cel mai mic nivel istoric.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Băncile au înregistrat în medie un excedent mediu de 44,6 miliarde de lei în raport cu banca centrală, în creștere de la 40,3 miliarde de lei în noiembrie, arată calculele Profit.ro pe baza datelor de la BNR.
Este pentru a treia lună la rând când excedentul de lichiditate atinge un nivel record.
La fel ca în lunile precedente, băncile nu au apelat la credite Lombard, iar banca centrală nu a ținut operațiuni de piață.
Sumele în exces au fost plasate de bănci peste noapte la BNR la o dobândă de 6% pe an, care este și dobânda medie ponderată a pieței interbancare în decembrie, la fel ca în noiembrie.
Banii mulți din piață sunt un simptom al relaxării de facto a politicii monetare începând cu noiembrie 2022. În toamna lui 2022 a fost atins vârful dobânzilor în piață și la depozitele atrase de bănci. Pe măsură ce băncile au avut în bilanțuri tot mai multe resurse pentru care nu au avut unde să le plaseze (în afară de banca centrală), dobânzile au scăzut, atât la depozite, cât și la credite.
BNR a majorat dobânda cheie până în ianuarie 2023, când a ajuns la 7%, după care nu a mai făcut nicio modificare.
Vineri, 12 ianuarie, are loc următoare ședință de politică monetară, prima din acest an, de la care analiștii așteaptă menținerea ratei cheie.
Însă, pe măsură ce inflația va scădea (în noiembrie a fost de 6,7% pe an, în scădere de la 16,4% cu un an în urmă), economiștii estimează că și banca centrală va reduce dobânzile, primele mutări fiind estimate pentru luna mai de către unii analiști.
Dacă lichiditatea se va menține excesivă, atunci nivelul dobânzii facilității de depozit, care este cu un punct procentual sub rata cheie, este cel relevant pentru piață.
În decembrie, media ROBOR la 3 luni a scăzut la 6,25% față de luna precedentă. Media ratelor zilnice la tranzacțiile interbancare, pe baza căruia să calculează trimestrial IRCC (indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) a crescut însă de la 5,6% la 6%. Această creștere este un efect al faptului că datele folosite la calculul IRCC sunt ponderate zilnic cu volumele și nu lunar sau trimestrial. În ceea ce privește rata medie lunară, dobânzile au variat cu câteva puncte de bază în jurul referinței de 6% în ultimul an. De altfel, băncile nu au motive să plaseze bani la dobânzi mai mici în piață, când pot obține garantat dobânda de 6% de la BNR.
Tranzacțiile din piața interbancară au scăzut puternic în ultimul an pe măsură ce sistemul s-a saturat cu lichiditate, care a ajuns și la băncile mai mici, care de regulă nu au acces facil la depozite de la clientelă. Astfel, de la tranzacții medii zilnice de circa 1-2 sau chiar 3 miliarde de lei în anii de dinainte de 2023, s-a ajuns la doar 127 de milioane de lei în decembrie, cel mai mic nivel nominal de după iulie 1999 și cel mai redus nivel istoric, dacă ajustăm cu inflația.
Nivelul lichidității din piață este influențat și de operațiunile Trezorerie statului, care are conturile separate de sectorul bancar. Astfel, de fiecare dată când cresc cheltuielile statului, banii ajung în cele din urmă în conturile bancare ale firmelor și populației. Ultimele luni din an sunt cele în care, de regulă, cheltuielile statului sunt cele mai mari. Totodată, lichiditatea în lei poate crește semnificativ și din operațiunile de schimb valutar – dacă statul cheltuie din rezerva de valută de la banca centrală, banii sunt schimbați în lei și ajung în sistemul bancar.
BNR ar putea interveni cu operațiuni de atragere depozite la dobânda de 7%, dacă ar dori sterilizarea lichidității excesive. Însă, câtă vreme cursul este stabil, BNR preferă să lase lichiditatea ridicată, politică ce impulsionează creditarea, inclusiv cea a statului. Creditarea, mai ales cea în monedă națională, a fost încetinită semnificativ de majorările de dobândă din ultimii ani - dar începe să dea semne de revenire pe fondul scăderii dobânzilor.
Așa cum Profit.ro a arătat recent, de la 1 ianuarie debitorii cu credite calculate în funcție de ROBOR vor beneficia de o reducere a ratelor lunare. Cei cu împrumuturi legate de IRCC vor plăti rate mai mici începând cu 1 aprilie. Mai departe, reducerea suplimentară a dobânzilor depinde de evoluția inflației și de deciziile pe care le va lua banca centrală.
