Finanțarea deficitului și a datoriilor scadente s-a complicat și mai mult în ultima săptămână, după ce PSD a ieșit de la guvernare. Luni, social-democrații au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva cabinetului Bolojan.
Randamentele titlurilor de stat au urcat cu 6 puncte de bază la scadența la 10 ani, la 7,13% pe an, și cu 23 de puncte de bază la scadența la 3 ani (la 6,56% pe an) la fixingul de luni, de la amiază.
Luni, Finanțele au respins toate ofertele de 256 de milioane de lei pentru titlurile scadente în februarie 2038. Valoarea de prospect, adică ținta de împrumut, era de 400 de milioane de lei.
Titlurile scadente în octombrie 2029 (42 de luni) s-au bucurat de ceva mai mult succes, dar cererea a fost relativ modestă, la 418 milioane de lei, față de un prospect de 400 de milioane de lei. Finanțele au emis 363 de milioane de lei la această scadență, la un randament mediu de 6,77% pe an.
Reacția piețelor pe parcursul săptămânii trecute, după retragerea susținerii PSD pentru premier și demisiile miniștrilor, a fost relativ benignă, notează Erste.
„Prim-ministrul Bolojan, care conduce acum guvernul minoritar, pare să aibă șanse să supraviețuiască unei moțiuni, având în vedere numărul mare de parlamentari neafiliați din parlament. În același timp, deficitul bugetar de la începutul anului a evoluat mult mai bine decât în urmă cu un an, potrivit ministrului finanțelor”, notează analiștii Erste Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian.
PSD și AUR au 220 de mandate în Parlament, dintr-un total de 464. Au nevoie de 233 de voturi pentru a dărâma guvernul la un vot pe moțiune.
Deficitul bugetar pe primele trei luni a fost de 1% din PIB sau 22 de miliarde de lei, în scădere de la 2,3% din PIB sau 43,7 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut.
Pe tot anul trecut, deficitul a fost de 7,9% din PIB, față de 9,3% în 2024. În acest an ar trebui să scadă la circa 6,2% din PIB.
UniCredit notează că deși nu sunt încă cunoscute detaliile, scăderea peste așteptări a deficitului bugetar a ajutat la ameliorarea costurilor de finanțare.
„Incertitudinea politică s-a tradus printr-o volatilitate mai mare decât în mod obișnuit pe piața obligațiunilor, investitorii adoptând o poziție mai precaută în ceea ce privește titlurile de stat, ceea ce a determinat creșterea randamentelor. Cu toate acestea, tendința ascendentă a randamentelor a fost întreruptă de o apreciere a titlurilor datorată unui deficit bugetar pentru trimestrul 1 mai bun decât se aștepta”, notează în raportul săptămânal economiștii Anca Negrescu și Alexander Ragea de la UniCredit Bank România.
Ei notează menținerea la un nivel ridicat a tensiunilor politice în următoarele săptămâni, cu riscurile unei moțiuni de cenzură sau a unui guvern minoritar care să nu aibă susținerea necesară pentru a pune în practică o consolidare fiscală semnificativă.
„Riscurile de creștere pentru randamentele românești persistă din cauza incertitudinilor atât interne, cât și externe, în special dacă se va materializa o schimbare de guvern”, notează economiștii UniCredit.
UniCredit anticipează și o creștere a presiunii pe cursul de schimb în următoarea săptămână, care să testeze pragul de rezistență 5,1 lei/euro.
„Ne așteptăm la o volatilitate sporită a pieței, evoluțiile fiind determinate de incertitudinea politică și de îngrijorările legate de posibile derapaje fiscale”, adaugă economiștii.
Randamentele au crescut cu 40-90 de puncte de bază de la finele lunii februarie, când a început războiul din Golf, cu atacul SUA/Israel asupra Iranului, urmat de închiderea Strâmtorii Ormuz de către iranieni, ceea ce a perturbat piețele de energie și a dus la ieșiri de capitaluri din piețele emergente.
Statul s-a finanțat cu dificultate în martie, când a ratat toate licitațiile pentru a nu plăti dobânzile în creștere și a revenit cu împrumuturi abia după stabilizarea randamentelor. Cel mai redus nivel pentru titlurile pe 10 ani a fost în 15 aprilie, după anunțarea armistițiului, când au coborât la 6,65% pe an, cu circa 50 de puncte de bază sub nivelul curent.
În regiune, randamentele la titlurile de stat au revenit pe creștere și monedele s-au depreciat, după ce optimismul legat de armistițiului războiului din Orientul Mijlociu s-a dovedit de scurtă durată, notează Erste.
„Deși Donald Trump a prelungit unilateral armistițiul cu Iranul, negocierile de pace au stagnat. Traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz rămâne blocat, ceea ce se traduce prin presiune asupra prețurilor materiilor prime, țițeiul Brent tranzacționându-se peste 100 de dolari pe baril la sfârșitul săptămânii”, arată Erste.
Producția de petrol în țările din Golful Persic a scăzut cu 40% în martie și este de așteptat ca situația să rămână la fel și în aprilie, notează o analiză a lui Tobias Keller, UniCredit Munchen.
El anticipează o menținere a prețurilor la niveluri ridicate chiar și în condițiile reducerii tensiunilor. UniCredit vede un preț spre 90 dolari/baril la finele anului.
