Ministerul Finanțelor a împrumutat 790 de milioane de lei cu scadența în aproape 10 ani, pe o cerere ridicată din partea băncilor și la un randament în scădere față de cel de la finele lunii trecute. În fundal, însă, se adună riscurile venite din situația fiscală, ceea ce ar putea pune din nou presiune pe costurile de împrumut.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Finanțele au primit oferte de 1,24 miliarde de lei de la bănci, față de un prospect de 700 de milioane de lei, pentru titlurile scadente în septembrie 2032. Randamentul mediu a fost de 7,11%, față de 7,32% la o licitație pe aceeași serie de obligațiuni ținută la finele lunii aprilie.
La începutul săptămânii, MFP a mai luat 1,54 miliarde de lei din piață până în octombrie 2028 la un randament de 6,85%.
În ultima lună, Finanțele au reaccelerat emisiunile pe piața internă, depășind la aproape fiecare licitație prospectele anunțate, după ce o luase mai ușor în aprilie.
Randamentele au scăzut substanțial, cu circa 0,4 puncte procentuale pe scadența de 10 ani și cu 0,6 puncte procentuale pe cea din 5 ani în ultima lună și sunt aproape de minimele ultimului an. În octombrie anul trecut, dobânzile la 10 ani atingeau vârful la 9,6%, venind de la un minim de 2,7% în februarie 2021.
Creșterea dobânzilor a fost accelerată de percepția de risc crescută în piețe de invazia rusească din Ucraina și de explozia inflației la cel mai ridicat nivel din ultimii 18 ani.
În regiune, Ungaria plătește randamente mai mari decât România pentru împrumuturile pe 10 ani, la aproape 7,8% pe an, în timp ce Polonia are un cost mai mic de împrumut la 6% pe an și Cehia la 4,5% pe an.
Până la finele lunii aprilie statul împrumutase deja 84 de miliarde de lei, peste jumătate din necesarul de 160 de miliarde de lei anunțat pentru acest an. Circa 68 de miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar ce trebuie acoperit.
Datoria publică a depășit, din nou, 50% din produsul intern brut. Totodată, deficitul bugetar este în creștere la început de an, pe fondul unor încasări mai slabe decât cele scontate, în condițiile în care deficitul fiscal ar trebui să scadă de la 5,6% din PIB în 2022 la 4,4% din PIB.
Deși inflația se va menține ridicată și în acest an, la circa 7% potrivit estimărilor Băncii Naționale a României, aceasta va fi la mai puțin de jumătate din nivelul din 2022, astfel că va scădea sporul de încasări din creșterea prețurilor.
Mai mult, și creșterea economică a încetinit puternic la început de an – dinamica trimestrială pe primele trei luni s-a redus la 0,1%, față de 1% în trimestrul patru din 2022. În termeni anuali, creșterea economică a încetinit de la 4,5% la 2,3%, mult sub așteptările analiștilor privind o dinamică de 4%.
Situația bugetului este îngreunată și de revendicările salariale mai mari din partea bugetarilor, la care Executivul va trebui să răspundă, în condițiile în care sindicaliștii din învățământ au anunțat o grevă generală.
