Finanțele au respins ofertele de doar 364 de milioane de lei, față de o țintă de 500 de milioane de lei, pentru obligațiunile scadente în octombrie 2033.
Cererea a fost ceva mai bună pentru certificatele de trezorerie pe 12 luni, la 863 de milioane de lei, față de un prospect de 500 de milioane de lei, însă și aici randamentul a fost considerat prea mare de Trezorerie.
Sunt deja patru licitații ratate la rând la Ministerul Finanțelor, adică toate de când a început războiul din Orientul Mijlociu, care a adus volatilitate mare pe piețe, în contextul îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu petrol și gaze naturale.
Finanțele preferă să aștepte calmarea condițiilor din piață și să se bazeze pe rezervele acumulate, o strategie pe care au mai aplicat-o și cu alte ocazii, spre exemplu în timpul zbuciumului financiar autohton din luna mai a anului trecut, de după primul tur al alegerilor prezidențiale și demisia guvernului Ciolacu.
Randamentele au crescut, joi, pe toate scadențele în piața secundară, cu 9-18 puncte de bază. În cazul titlurilor pe 10 ani, randamentele au urcat cu 18 puncte de bază la 6,85%, al doilea cel mai ridicat nivel de fixing din ultimele săptămâni după cel de luni, când a atins 7%.
Mișcarea este una regională, dar mai pronunțată în cazul obligațiunilor în lei și zloți polonezi (5,6% la 10 ani). Titlurile Ungariei la 10 ani au suferit însă cel mai mult în ultimele aproape două săptămâni de conflict și au ajuns la un randament de aproape 7,2%, în creștere însă cu circa 4 puncte de bază pe parcursul zilei de joi.
De la începutul războiului, randamentele titlurilor românești au crescut cu 50-70 de puncte de bază în cazul României, ștergând mare parte din câștigurile din ultimele luni, când titlurile românești au redevenit atractive pentru investitori, pe fondul creșterii încrederii în promisiunile de remediere a finanțelor publice.
Prețul țițeiului Brent a urca cu circa 6% pe parcursul zilei de joi, până la 94 de dolari/barilul. Creșterea vine în pofida anunțului eliberării a 400 de milioane de barili din stocurile de urgență, în condițiile în care traficul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne sever restricționat și Iranul pare să-și fi continuat atacurile maritime, ca răspuns la bombardamentele americano-israeliene.
Prețul gazului natural a crescut cu 2% joi, la circa 51 de euro/MWh. Acesta înregistrează o creștere de la circa 30 euro/MWh înainte de începerea conflictului.
