Majoritatea cetățenilor adulți din România au cunoștințe insuficiente în domeniul financiar, însă pentru o funcționare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să dețină informații economico-financiare minime, care să-i permită să-și gestioneze banii și riscurile asociate în mod responsabil, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, la o conferință de specialitate.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În opinia sa, un cetățean trebuie să cunoască modul de funcționare a economiei în general și a economiei naționale, a economiei de piață, în special, scrie Agerpres.
"Genericul conferinței de astăzi vorbește de la sine: "O perspectivă critică asupra rolului educației în incluziunea și reziliența financiară în România". Practic, noi găzduim o dezbatere consonantă cu preocupările noastre, ale Băncii Naționale. Sunt preocupări continue dedicate acestui subiect: educația financiară. De data asta, punctul de pornire îl constituie însă o serie de studii recente despre nivelul de educație financiară a adulților din România", a menționat Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, cercetările efectuate pe plan național, pe baza unor metodologii bine stabilite, dar și a unor eșantioane care să asigure reprezentativitatea corespunzătoare, "nu arată deloc bine".
"Majoritatea cetățenilor adulți din România au cunoștințe insuficiente în domeniul financiar. Este însă cunoscut că, pentru o funcționare cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană activă ar trebui să dețină informații economico-financiare minime, care să-i permită să-și gestioneze banii și riscurile asociate în mod responsabil, să cunoască modul de funcționare a economiei în general și a economiei naționale, economiei de piață, în special. Ce trebuie făcut pentru a ajunge cât mai repede la o atare stare în România? Aceasta este o temă pe care cred că o va aborda explicit sau implicit conferința de astăzi", a punctat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a subliniat că opiniile care sunt prezentate în conferință vor fi cele ale autorilor respectivelor studii, care au o dimensiune preponderent sociologică, cercetarea fiind de regulă făcută din perspectiva atitudinii și comportamentului față de fenomenele economice și față de bani.
Raportul de cercetare "Gradul de alfabetizare Financiară în rândul populației adulte din România" a fost prezentat, în cadrul evenimentului, de autorul acestuia, sociologul Romulus Oprică. Potrivit rezultatelor, nivelul de educație este corelat cu gradul de bancarizare, la persoanele cu educație primară ponderea celor cre dețin un cont fiind de trei ori mai mică decât la cei cu educație terțiară. Cercetarea nu a cuprins decât mediul urban, unde folosirea serviciilor bancare este mult mai intensă decât la sate. Astfel, arată Oprică, cercetarea arată că 80,7% dintre respondenți dețin un cont bancar, 70% au un card de debit, 70% folosesc servicii de online banking, 33% au și card de credit, însă doar 12% dețin conturi de investiții, 21% contribuie la o pensie privată și 23% au asigurări private de viață. Un procent destul de mare - 40% - spun că dețin monede virtuale.
"Cunoștințele și nivelul de informare financiară sunt reduse. Doar 3% dintre respondenți au putut da răspunsuri corecte la întrebări din teste PISA. Cu cât crește vărsta, constatăm că și răspunsurile corecte sunt mai multe, de unde rezultă că am pierdut undeva lupta cu educația la generațiile tinere, deși acestea ar avea acces la surse de informare. Avem un procent mare din populație care nu poate opera cu concepte abstracte", a declarat Oprică.
O constatare îngrijorătoare a cercetării este că un sfert din populație nu poate cheltui de urgență 1000 de lei fără să apeleze la împrumuturi, neavând economii suficiente.
Un alt studiu despre îngrijorările financiare ale românilor, făcut de BCR în seprembrie, a arătat că 6 din 10 români sunt preocupați de situați neprevăzute care generează cheltuieli ce nu pot fi acoperite, iar 4 din 10 de lipsa unui fond pentru situații neprevăzute. "Este îngrijorător și că 60% dintre angajații români ar fi destabilizați financiar semnificativ de o cheltuială neprevăzută mai mică de 1.000 de euro și doar 47%, deci mai puțin de jumătate, fac economii pentru situații neprevăzute", spune Sergiu Manea, CEO al BCR.
"Credem că educația despre bani trebuie începută cât mai devreme și trebuie să facilităm accesul copiilor în mod egal. În anul școlar 2022-2023 am desfășurat un proiect pilot care să ne ajute să înțelegem mai bine ce avem nevoie ca să putem ajuta la introducerea educației financiare în școli. Am făcut și un raport, care sperăm că va ajuta la redactarea unei politici publice în acest sens", spune Manea.
Raportul complet va fi prezentat în următoarele două săptămâni, președintele BCR menționând și câteva dintre concluziile acestuia: educația în școli trebuie să lucreze cu exemplele practice, noțiunile financiare pot fi introduse la aproape toate materiile, într-o abordare interdisciplinară, la fel cum banii sunt parte din aproape toate aspectele vieții, și trebuie investit în dezvoltarea competențelor profesorilor, fiind nevoie de training consistent, nu doar de materiale care să le fie înmânate pentru predare. "E clar că pentru una-două generații am pierdut războiul demografic. Putem câștiga, însă, în demografia competențelor de viață, comunitare și funcționale, pentru care educația financiară este esențială", spune Manea.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea, a constatat că și în administrația publică, mai ales în cea locală, ne confruntăm cu lacune grave în cunoașterea conceptelor financiare
În ceea ce privește rolul educației financiare din perspectiva BNR, Mugur Isărescu a subliniat necesitatea înțelegerii unor concepte economice importante pentru fiecare cetățean activ, precum mecanismul inflației sau procesul de formare a dobânzilor, sunt o țintă intrinsecă a educației financiare, ceea ce determină probleme în gestionarea resurselor financiare și în capacitatea de a răspunde nevoilor cetățenilor. "200 de orașe mici și 1.200 de comune apelează la bugetul de stat din cauza veniturilor insuficiente, depășite de cheltuieli. La peste jumătate din administrațiile locale veniturile nu acoperă nici cheltuielile salariale", spune Veștea.
Problema se resimte și în multe municipii, nu doar în orașe mici și sate, arată ministrul. Astfel, din 62 de municipii, 56 au nevoie de echilibrare de la buget. Doar în municipiile reședință de județ situația e ceva mai bună: 9 din 40 au nevoie de ajutor extern pentr a-și echilibra bugetul
"Acum câteva cuvinte despre cum vedem noi la Banca Națională rolul educației financiare. Înțelegerea unor concepte economice importante pentru fiecare cetățean activ, precum mecanismul inflației, ca să dau un exemplu sau procesul - că este un adevărat proces de formare a dobânzilor, nu le scoate nimeni din coș - sunt o țintă intrinsecă a educației financiare din punctul nostru de vedere. Educația financiară devine pentru banca centrală - și nu numai la noi, la orice bancă centrală - un element complementar al politicilor de reglementare și supraveghere și chiar al stabilității financiare. Așadar, suntem direct interesați de creșterea nivelului de cunoștințe în rândul publicului adult, dar nu numai - și de folosire a oricărui instrument ce poate dezvolta atitudini și comportamente sănătoase din punct de vedere economic în rândul populației și, în special, în rândul tinerei generații", a mai spus Isărescu.
El a menționat că Banca Națională s-a ocupat de educația financiară încă din 1991, odată cu promulgarea primelor legi bancare, cu mult înainte ca aceasta să fie un subiect de interes atât pentru autorități cât și pentru public.
"Fie că sunt dezbateri, conferințe, simpozioane, colocvii pe diverse teme, volume cu teme economice și nu numai apărute în colecția Băncii Naționale a României, fie că specialiștii băncii centrale au ieșiri publice sau semnează articole de autor, toate au nu doar un rol informativ, ci și în mod explicit un rol educativ. Practic, legile bancare ne-au obligat la acest lucru", a punctat guvernatorul BNR.
Potrivit acestuia, BNR a dezvoltat de a lungul anilor o bază logistică solidă care se regăsește în București, dar și în rețeaua BNR din teritoriu.
"Avem 13 agenții și șase sucursale regionale care acoperă toate județele țării, cu sedii în clădiri de patrimoniu și monumente istorice, și acest lucru este important, să fie ceva atractiv - și dotate cu spații expoziționale și săli multimedia pentru conferințe. Includ aici și cele două muzee: Muzeul Băncii Naționale situat în Palatul Vechi din București și Muzeul Aurului de la Mănăstirea Tismana, precum și un centru de pregătire profesională deschis jurnaliștilor, analiștilor și educatorilor. În curând vom deschide și Casa Oromolu din județul Vâlcea, care probabil că va avea aceeași destinație", a mai spus Isărescu.
El a menționat că, anual, sunt alocate importante resurse financiare pentru îmbunătățirea programelor de comunicare cu publicul.
"În anul 1991 am înființat și am dezvoltat ulterior Institutul Bancar Român. Din 1993, organizăm an de an simpozionul de cultură, civilizație bancară și educație financiară. Am inițiat programe ample care de-a lungul timpului au devenit repere pentru publicul căruia ne adresăm. (...) Cel mai nou proiect pe care Banca Națională l-a lansat și-l va coordona la nivel național, Antreprenoriat de Top, are ca obiectiv creșterea nivelului de educație economică și financiară a antreprenorilor. Proiectul este un efort comun al sistemului financiar, al mediului academic, al autorităților și al mediului de afaceri", a adăugat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a făcut referire și la "resursele educațional-publice" ale BNR, care se regăsesc pe website-ul oficial, comunicate oficiale, rapoarte, sinteze, indicatori statistici, buletine, pachete de informații, dar și filme de animație, aplicație pentru dispozitive mobile, un joc de educație financiară și o platformă de tip bibliotecă virtuală pentru elevi și profesori.
"Pe toate aceste canale, mesajul Băncii Naționale a României a ajuns la aproximativ, din datele noastre, 500.000 de participanți. Ei au fost ulterior, alături de noi, în programele derulate și au dus mai departe efortul de educație financiară. "Train The Trainers", cum se obișnuiește, am educat viitorii educatori. Este acest lucru suficient? Și nu este o întrebare retorică. Din demersurile sociologice rezultă că nu este suficient. Este și acesta un motiv în plus pentru găzduirea evenimentului de astăzi. Adaug faptul că în luna octombrie sunt celebrate Ziua Mondială a Educației, pe data de 5 octombrie și Ziua Internațională a Economisirii, chiar mâine, pe 31 octombrie", a completat guvernatorul BNR.
