Numai înainte. Statutul de piață emergentă al bursei românești este aproape ireversibil

Numai înainte. Statutul de piață emergentă al bursei românești este aproape ireversibil

Sursa: Pixattitude / dreamstime.com

scris 18 oct 2019

Chris Woods, director în cadrul agenției de evaluare financiară FTSE Russell, spune că Bursa de Valori București nu poate fi retrogradată mai devreme de 2 ani, pentru că după pierderea eventuală a unor criterii oricum trebuie să stea pe lista de așteptare. Directorul general al BVB, Adrian Tănase, afirmă că, dimpotrivă, România ar trebui să tindă să aibă 10 companii care să se califice sub criteriile de lichiditate ale FTSE Russell, față de 3 emitenți selectați la finele lunii trecute. Pentru o retrogradare, toate companiile ar trebui să treacă sub prag sau ceva extrem să se întâmple, precum un faliment suveran sau îngrădiri drastice la nivelul legislației.

ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI

Bani importanți vor veni în România în anii următori. Fonduri de investiții cu resurse destinate plasamentelor în piețele emergente ar urma să devină actori activi la Bursa de Valori București, riscurile acestora fiind minime să se regăsească pe o piață retrogradată din nou la statutul de piață de frontieră, de unde au fost promovate la finele săptămânii trecute de agenția de evaluare financiară FTSE Russell. Dimpotrivă, România ca piață emergentă arată ca o realitate ireversibilă.

Invitat la București în cadrul unui eveniment organizat de Citigroup și BVB, Chris Woods, Managing Director Governance, Risk & Policy FTSE Russell, a afirmat că oricum, în cazul în care piața locală va pica sub ștacheta de lichiditate, o mutare nu se poate face decât după ce piața se află în lista de monitorizare. Este oricum puțin probabil ca România să aibă vreodată parte de o retrogradare precum cea operată pentru Tanzania luna trecută de FTSE Russell. Ar fi nevoie de derapaje ale datoriei suverane sau de șocuri în legislația pieței de capital pentru ca o astfel de mutare în sens negativ să se efectueze.

SIF Banat Crișana face o mutare care o depărtează de încrengăturile cu Romenergo ce au tras societatea într-un scandal penal. Își duce sucursala într-un imobil deținut indirect de lângă Lacul Floreasca CITEȘTE ȘI SIF Banat Crișana face o mutare care o depărtează de încrengăturile cu Romenergo ce au tras societatea într-un scandal penal. Își duce sucursala într-un imobil deținut indirect de lângă Lacul Floreasca

Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori București, a urmărit cu sufletul la gură parametrii pieței de acțiuni românești exact prin prisma șabloanelor FTSE Russell încă de la începutul mandatului său și știe că, acum, o retrogradare este foarte grea. Dimpotrivă, privește în viitor și se gândește că bursa românească trebuie să câștige în relevanță. Ținta ar fi ca de la un nivel al capitalizării echivalentă cu 10% din Produsul Intern Brut să ajungem la o valoare dublă, iar în timp o țară de dimensiunea României să aibă 10 acțiuni care să întrunească standardele de lichiditate ale piețelor emergente.

În afara Băncii Transilvania (TLV), BRD Groupe Société Générale (BRD) și Romgaz Mediaș (SNG), care deja vor intra în structura indicelui FTSE All Cap începând cu septembrie 2020, mai sunt companii care au potențial să atingă parametrii ceruți: OMV Petrom (SNP), Nuclearelectrica (SNN), Electrica (EL), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN) și încă nelistata Hidroelectrica. Prin dimensiune, Digi Communications (DIGI) se poate califica, dar cum are listate acțiuni de clasă „B”, acest emitent nu este luat în considerare de FTSE Russell. O eventuală revizuire a politicii privind listarea din partea companiei care deține operatorul telecom RCS&RDS, ar așeza titlurile sale în cu totul altă lumină, intrând în atenția unor categorii mai larg de investitori, cu potențial impact favorabil asupra lichidității și a prețului acțiunilor.

Bursa românească, adusă în rândul piețelor emergente și de investitorii străini

În procesul de decizie, metodologia FTSE Russell include o analiză internă, spune Woods, însă în proporție de 50% contează și reacțiile din partea investitorilor parteneri care au propria lor expertiză față de anumite piețe. Sub acest aspect, au fost decisive și întâlnirile cu investitorii instituționali nerezidenți. A contat feed-back-ul acestora cu privire la ușurința de a deschide un cont sau cât de utilizabile sunt conturile globale.

Piață emergentă și punct

Faptul că bursa românească este încadrată doar la categoria „Secondary Emerging” nu ar trebui să cântărească deloc negativ în ceea ce privește fluxurile de capital către economia românească. Sunt foarte puțini investitorii, dacă sunt vreunii, care iau în calcul că o bursă se află la categoria „Advanced Emerging”, a afirmat Woods, răspunzând la o întrebare a Profit.ro.

Niciun merit al autorităților

FTSE Russell a luat decizia fără o consultare a unor oficiali români sau a unor factori guvernamentali. În cazul unor țări acest lucru se întâmplă, dar în cel al României nu a fost nevoie, spune Woods. Aici a fost vorba doar de criteriul lichidității, care nu are legătură cu zona politică, și nu de apecte care țin de legislație și reglementări. Chiar la câteva minute după promovarea operată de FTSE Russell, ministrul Finanțelor Publice Eugen Teoodorovici venise cu un comunicat în care saluta decizia evaluatorilor, însă precizările de astăzi ale directorului acestora spun că oficialii au fost departe de consultările care au stat la baza deciziei.

Decizia nu a fost chiar pe muchie

Bursa românească a primit statutul de piață emergentă deși valoarea medie zilnică tranzacționată pe segmentul acțiuni a urcat cu numai 5,40%, la 45,27 milioane lei (9,72 milioane euro) în 2018, de la 42,95 milioane lei (9,40 milioane euro) în 2017. Aceasta a creat impresia unei treceri la limită cu atât mai mult cu cât la la 11 luni, înainte de promovarea așa-numitei „taxe pe lăcomie” care a precipitat volumele, rulajul mediu zilnic era de numai de 40,37 milioane lei (8,67 miloane euro).

De fapt, indicatorii au arătat mult mai stabili și depășirea ștachetei a fost ceva mai confortabilă. Bursa locală depășea reperul unor tranzacții reprezentând 15% din capitalizarea free-float-ului încă din 2017, iar anul trecut a  fost doar unul de confirmare. În plus, s-au contabilizat și tranzacțiile de tip over-the-counter. Din acest punct de vedere, liberalizarea pieței OTC, toamna trecută, anunțată în premieră de Profit.ro, a cântărit decisiv în dobândirea noului statut.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
ftse russell
bvb
bursa