Companiile din industria cripto din afara UE vor putea să-și servească direct clienții din blocul comunitar în condiții extrem de limitate, pentru a evita concurența neloială, a propus Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
În 2023, UE a stabilit un cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor, emitenților de criptoactive și furnizorilor de servicii de criptoactive, iar Consiliul a adoptat un regulament privind piețele criptoactivelor (MiCA), stabilind pentru prima dată un cadru juridic la nivelul UE pentru acest sector. MiCA îi va proteja pe investitori prin sporirea transparenței și prin instituirea unui cadru cuprinzător pentru emitenți și pentru furnizorii de servicii, inclusiv în ceea ce privește respectarea normelor referitoare la combaterea spălării banilor. Noile norme vizează emitenții de tokenuri utilitare, de tokenuri raportate la active și de așa-numite „criptomonede stabile”. Acestea se aplică, de asemenea, furnizorilor de servicii precum locurile de tranzacționare și portofelele în care sunt deținute criptoactivele, transmite Reuters.
Propunerile anunțate privind modul în care firmele din industria cripto și autoritățile de reglementare ar trebui să aplice legislația se referă la companiile din afara UE care gestionează criptoactive și vor să ofere servicii direct clienților din blocul comunitar, fără a avea un sediu fizic în UE, scrie Adevărul.
„Propusele reglementări confirmă precedentul mesaj al ESMA că furnizarea de servicii din domeniul criptoactivelor de către o firmă dintr-o țară terță este limitată conform regulamentului privind piețele criptoactivelor la cazurile în care clientul este inițiatorul exclusiv al serviciului”, se arată în comunicatul ESMA.
Inițierea de către client este cunoscută ca „solicitare inversă” și este un concept prezent și în alte legi financiare restrictive din UE, care pun presiunile asupra firmelor străine să-și deschidă o filială sau o subsidiară în blocul comunitar.
„Această excepție trebuie înțeleasă ca extrem de strictă și trebuie privită ca excepție”, precizează ESMA.
„În prezent, solicitarea de afaceri în UE de către o firmă dintr-o țară terță, care ar include acțiuni de marketing în blocul comunitar, este interzisă. Prin urmare, o firmă din afara UE nu se poate baza pe excepția din lege pentru a oferi servicii suplimentare, dacă nu se realizează în același context ca tranzacția originală", susține ESMA.
