Bursele europene s-au înroșit vineri, lovite de valul de scăderi de pe piețele americane și asiatice, cuprinse de o adevărată „panică AI” după ce timp de ani de zile au crescut datorită entuziasmului pentru inteligența artificială, principalul motor al pieței „bull” de după anul 2022.
Acțiunile din sectorul tehnologic din SUA și Asia au căzut puternic, în condițiile în care la dubiile investitorilor privind capacitatea firmelor de AI de a genera profituri s-a adăugat victoria democraților la alegerile din SUA, care ar putea frâna dezvoltarea domeniului, scrie Hotnews.ro.
Prăbușirea de peste noapte a acțiunilor tehnologice americane înseamnă că logica din spatele valului de creșteri provocat de AI s-a făcut fărâme, a spus Dong Baozhen, președintele companiei de administrare a activelor Lingtong Shengtai, potrivit Reuters.
„Bursa americană a fost purtătorul de steag și coloana vertebrală a creșterilor globale AI. Acum, acea coloană vertebrală s-a frânt. Oare piețele bull ale AI din alte părți se vor putea menține singure?”, a spus el.
Prăbușirea de pe Wall Street a șters aproximativ 2.500 de miliarde de dolari din valoarea de piață, potrivit calculelor CNN.
Riscurile de natură politică și de reglementare au apărut într-un moment în care sectorul bursier legat de AI se afla deja pe o bază șubredă.
Sezonul raportărilor financiare a fost, în ansamblu, o dezamăgire pentru piețe, rezultatele „ Celor Șapte Magnifice” fiind până acum sub așteptările de creștere și semnalând că ritmul cheltuielilor în domeniul AI încetinește, scrie The Guardian, făcând referire la companiile Apple, Microsoft, NVIDIA, Alphabet (Google), Amazon, Meta și Tesla.
„Măcel” pe acțiunile marilor companii tenologice
Joi noapte, la New York, indicele Nasdaq, care reunește numeroase titluri din sectorul tehnologic, a înregistrat o cădere de 5,52%, cea mai mare de după aprilie 2025, când președintele american Donald Trump a impus taxe vamale la nivel mondial, potrivit France Presse.
Broadcom a înregistrat o scădere de 10,15%, Micron de 17,17%, iar AMD de 17,39%. Gigantul Nvidia, a doua companie din lume ca capitalizare bursieră, a scăzut cu 8,91%, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 400 de miliarde de dolari.
Apoi, în Asia, Nikkei, indicele de referință al Bursei din Tokyo, a încheiat ziua de vineri cu o corecție de 5,96%, iar Kospi din Seul a înregistrat o prăbușire de 6,02%.
În Coreea de Sud, Samsung Electronics a scăzut vineri cu aproape 10%, în timp ce SK hynix a pierdut peste 11%. Prăbușirea din sectorul tehnologic a afectat, de asemenea, titlurile legate de semiconductori din Japonia, acțiunea Tokyo Electron înregistrând o scădere de aproximativ 9%, iar Kioxia pierzând 13%.
Bursele europene stau mai bine
Deși sunt mai puțin expuse sectorului tehnologic, indicii europeni resimt totuși efectele negative ale scăderilor înregistrate pe piețele din Asia și din SUA.
Marile burse europene, precum cele de la Londra, Paris sau Frankfurt, au scăzut vineri dimineață „doar” cu 1 – 1,5%, fără să fie afectate la fel de rău ca cele americane sau asiatice.
Mai ales că, de la începutul anului, acțiunile europene au înregistrat totuși performanțe mai bune decât cele americane.
La închiderea ședinței de joi, indicele bursier Stoxx 600, care reunește 600 de mari companii europene, înregistra o creștere de 10,58% față de ianuarie, față de 7,42% pentru S&P 500 și 4,62% pentru Nasdaq. Bursele din Madrid (+12,59%), Milano (+12,37%) și Amsterdam (+18,70%) au devansat cu mult Wall Street, în timp ce Parisul (+0,69%) reprezintă o excepție.
Vineri, la ora 13:00, principalul indice al Bursei de Valori de la București, BET, era pe minus cu 0,93%.
De ce au apărut căderile de pe burse
Piața interpretează rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite ca pe un obstacol în calea dezvoltării AI, în condițiile în care mai mulți democrați nou aleși au militat în campania electorală pentru încetinirea construirii de centre de date în circumscripțiile lor.
În plus, locuitorii a zeci de orașe americane au votat marți restricții sau interdicții privind „centrele de date”.
Cu toate acestea, investițiile masive ale giganților din domeniul tehnologiei în AI și în construirea de centre de date în Statele Unite au constituit unul dintre principalii factori de creștere ai piețelor bursiere și ai economiei americane în ultimii ani.
„Ciclul de investiții în AI” poate fi rezumat „în trei faze: mai întâi, avântul semiconductorilor, apoi construcția masivă de infrastructuri și, în cele din urmă, adoptarea pe scară largă și monetizarea AI. În prezent, traversăm tranziția dificilă dintre a doua și a treia fază”, a explicat Charu Chanana, strateg-șef la Saxo Markets.
Rezultatele alegerilor erau însă cunoscute încă de miercuri, zi în care Wall Street înregistrase o creștere semnificativă.
„Problema de fond este concentrarea”
„Ceea ce a frapat la evoluțiile de ieri este faptul că nu a existat un factor declanșator anume”, a subliniat Jim Reid.
„Problema de fond este concentrarea: numeroase portofolii care par diversificate fac, de fapt, același pariu, și anume cel al cheltuielilor neîntrerupte în domeniul AI. Când această ipoteză este pusă sub semnul întrebării, vânzările se pot autoalimenta”, explică Charu Chanana.
„Dezvoltarea sectorului IA este responsabilă pentru o parte semnificativă din creșterea economică a SUA, nu doar din perspectiva construcțiilor, a producției și a componentelor necesare, ci și datorită faptului că evaluările au crescut atât de mult încât au contribuit efectiv la percepția americanilor asupra bogăției”, a declarat Susannah Streeter, strateg-șef de investiții la Wealth Club.
„Dacă portofoliile de acțiuni încep să înregistreze pierderi, acest lucru va avea un efect negativ semnificativ asupra încrederii consumatorilor”, a spus Streeter, adăugând că se așteaptă ca volatilitatea pieței să persiste cel puțin până în ianuarie, când ar putea apărea mai multă claritate cu privire la abordarea democraților în ceea ce privește politica în domeniul IA.
Alphabet, Meta, Microsoft, Amazon și Oracle au anunțat proiecte de construire a centrelor de date pentru inteligența artificială care depășesc, cumulat, 3 mii de miliarde de dolari.
Cel mai mare „cheltuitor” este Alphabet, care a alocat în acest sens deja peste o mie de miliarde de dolari. Cifra este de aproape de opt ori mai mare decât în urmă cu an, conform calculelor făcute de Bloomberg, și include acorduri pentru echipamente tehnice și surse de energie.
După Alphabet, Meta alocă cei mai mulți bani pentru proiecte viitoare în domeniul inteligenței artificiale - 800 de mii de miliarde de dolari. În acest context, investitorii se întreabă dacă aceste investiții masive vor aduce profiturile scontate, iar nesiguranța acestora se vede în fluctuațiile recente de la bursă.




















