Șefa BCE a cerut o integrare economică mai profundă în UE și a avertizat că Europa nu își poate permite să rateze revoluția inteligenței artificiale, după ce a pierdut o mare parte din beneficiile primei revoluții digitale.
Într-un discurs susținut la Consiliul Internațional de Afaceri al Forumului Economic Mondial, la Geneva, Lagarde a afirmat că modelul european de după cel de-Al Doilea Război Mondial s-a sprijinit pe trei piloni: extinderea comerțului global, industria alimentată de energie ieftină și o ordine internațională bazată pe reguli, susținută de garanțiile de securitate ale SUA, scrie News.ro
În prezent, toate cele trei elemente sunt în slăbire. Numai anul trecut au fost introduse la nivel mondial peste 2.500 de restricții comerciale, potrivit șefei BCE.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adus noi tarife asupra importurilor europene și incertitudine în relațiile comerciale transatlantice. În același timp, retragerea treptată a SUA din rolul tradițional de garant al securității occidentale pune presiune suplimentară asupra Europei.
Lagarde a avertizat că tensiunile geopolitice transformă dependențele economice în vulnerabilități și influențează direct deciziile companiilor. Atunci când capitalul este perceput ca fiind mai puțin sigur, firmele investesc mai puțin, ceea ce afectează producția și consumul.
”Luate împreună, aceste schimbări sugerează că modelul de creștere postbelic al Europei se erodează. Și este puțin probabil să revină la forma pe care am cunoscut-o”, a declarat Lagarde.
Șefa BCE consideră însă că Europa dispune în continuare de avantaje importante, printre care piața unică, capacități industriale de nivel mondial și cea mai extinsă rețea de acorduri comerciale.
Una dintre cele mai mari provocări este inteligența artificială. Lagarde a avertizat că Europa a ratat în mare măsură prima revoluție digitală, beneficiile comerciale fiind captate în principal în alte regiuni, și nu își poate permite să repete această situație în cazul AI.
Diferența față de Statele Unite este deja uriașă. Cele mai valoroase 34 de companii tehnologice europene listate au împreună o capitalizare de aproximativ 1.370 de miliarde de euro, în timp ce cele șapte mari grupuri tehnologice americane cunoscute drept ”Magnificent Seven” valorează împreună peste 23.000 de miliarde de dolari.
Lagarde a remarcat că firmele europene încep să investească mai mult în inteligența artificială, dar problema este dacă UE poate crea condițiile necesare pentru ca aceste investiții să se extindă rapid.
Printre soluțiile discutate se află proiectul ”EU Inc.”, care ar permite unei companii să se înregistreze o singură dată și apoi să funcționeze în întreaga Uniune Europeană după un set comun de reguli. Sunt pregătite și reforme ale piețelor de capital pentru a facilita finanțarea și extinderea companiilor europene.
Lagarde susține că transformarea dimensiunii pieței europene într-un avantaj real de scară ar permite companiilor inovatoare să crească mai ușor, ar accelera adoptarea noilor tehnologii și ar putea transforma cererea internă într-un motor mai puternic și mai durabil al economiei europene.
Anul trecut, manageri de fonduri și analiști de piață avertizau că Europa se află într-un moment critic în care trebuie să aleagă între a concura serios în cursa globală pentru inteligența artificială și a-și menține ambițioasele obiective climatice, considerate printre cele mai stricte din lume.
”Este un moment de răscruce pentru Europa”, a declarat Dan Ives, analist la Wedbush Securities, pentru CNBC. Potrivit acestuia, blocul comunitar poate fie ”să joace un rol în viitor”, fie să riște ”să piardă o parte importantă a acestui val tehnologic”.
Dilema este amplificată de cerințele stricte privind energia verde. La nivel global, energia reprezintă principalul blocaj în dezvoltarea centrelor de date necesare inteligenței artificiale.
În timp ce Statele Unite reactivează sau extind capacități pe bază de combustibili fosili pentru a alimenta expansiunea AI, Europa impune dezvoltatorilor obligații suplimentare privind eficiența energetică și utilizarea apei, ceea ce adaugă birocrație și încetinește lansarea proiectelor.
Uniunea Europeană este adesea lăudată pentru politicile sale de mediu, inclusiv pentru viitoarea taxă pe carbon la frontieră, însă criticii spun că aceste reglementări pot deveni un obstacol pentru mediul de afaceri.
Europa este percepută drept ”anti-antreprenorială”, susține Ives, ceea ce determină companii și startup-uri din tehnologie să se relocheze în SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, unde politicile sunt considerate mai favorabile.
Pe măsură ce Europa încearcă să recupereze decalajul față de liderii globali în AI, nevoia de infrastructură extrem de energofagă crește rapid, iar cererea de electricitate urcă accentuat. Capacitățile regenerabile suplimentare fuseseră concepute pentru a înlocui sursele poluante, însă analiștii avertizează că realitatea ar putea fi diferită.
”Vedem deja în Marea Britanie o revenire asupra unor angajamente asumate anterior”, a declarat Paul Jackson, strateg global de piețe la Invesco, pentru CNBC, adăugând că Europa ar putea urma aceeași direcție. Potrivit lui, în perioade economice dificile, reducerea priorității agendei climatice este una dintre cele mai facile decizii politice.
Rețeaua energetică a Marii Britanii nu mai utilizează cărbune, însă situația este diferită în restul Europei.
”Mă îngrijorează faptul că, la un moment dat, închiderea centralelor pe cărbune ar putea fi amânată”, a spus Jags Walia, șeful infrastructurii listate globale la Van Lanschot Kempen. El a explicat că eliminarea combustibililor fosili funcționează atunci când cererea de energie este stabilă, ceea ce nu mai este cazul în contextul exploziei centrelor de date. În plus, aceste centre necesită alimentare constantă, iar intermitența energiei solare și eoliene ridică probleme suplimentare.
Pe parcursul anului, Europa a redus sau amânat mai multe angajamente de mediu. În decembrie, Uniunea Europeană a relaxat interdicția privind vânzarea de mașini cu motoare termice din 2035 și a aprobat o amânare de un an a unui nou sistem de comercializare a certificatelor de emisii, deși a reconfirmat obiectivul de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040. De asemenea, directivele privind diligența corporativă și raportarea de sustenabilitate au fost restrânse și amânate.
Unii investitori consideră aceste măsuri drept un semn de pragmatism, nu de abandon.
”Suntem mereu la limita în care Europa riscă să devină atât de neatractivă încât prezența aici să nu mai aibă sens, dar în același timp o mare parte din reglementare este absolut necesară”, a declarat Nick de la Forge, partener general la Planet A Ventures.
Susținătorii AI afirmă că tehnologia poate contribui la eficientizarea sistemelor energetice și la accelerarea tranziției verzi, fiind simultan o problemă și o soluție. Comisia Europeană a transmis că este pregătită să valorifice aceste oportunități, protejând în același timp stabilitatea și securitatea sistemului energetic, și lucrează la un plan pentru utilizarea AI în sectorul energiei.
Dacă regulile de sustenabilitate rămân stricte, dezvoltatorii de infrastructură AI ar putea apela la credite de carbon sau certificate de energie regenerabilă pentru a-și compensa emisiile. „În realitate, vor folosi gaze și, în unele cazuri, chiar cărbune”, a spus Jim Wright, manager la Premier Miton Global Infrastructure Income Fund.
Experții avertizează însă că această abordare transformă tranziția energetică într-o perioadă de „adăugare de energie”, nu de substituție, într-un moment în care cererea generată de AI depășește ritmul de dezvoltare al surselor curate. Riscurile pentru securitatea energetică, volatilitatea prețurilor și chiar raționalizarea consumului nu pot fi excluse.
”Schimbările climatice sunt un risc major pentru infrastructură și afaceri, iar acest risc nu dispare”, avertizează Kokou Agbo Bloua, director global de cercetare la Société Générale, care consideră situația ”un elefant uriaș în cameră”.
Potrivit lui, Europa se îndreaptă spre o încălzire de 2,5–3 grade Celsius, în timp ce tehnologiile verzi sunt folosite tot mai mult pentru centrele de date, nu pentru înlocuirea combustibililor fosili.
Chiar și așa, analiștii spun că o renunțare formală la țintele de mediu ar putea fi amânată până în ultimul moment, într-o încercare de a echilibra presiunile economice, energetice și politice care se intensifică rapid.
