Cele mai multe firme și PFA intrate în insolvență, în perioada 1 ianuarie - 31 august 2026, au fost înregistrate în București, respectiv 861, număr în creștere cu 4,11% față de primele opt luni din 2025.
Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele: Bihor, cu 363 insolvențe (minus 11,89%), Cluj - 263 (minus 15,16%), Ilfov - 246 (plus 2,50%) și Timiș - 229 (minus 4,18%).
Cele mai puține insolvențe s-au consemnat în Covasna - 20 (plus 25%), Harghita - 24 (plus 14,29%), Botoșani - 27 (plus 22,73%), Mehedinți - 34 (0%), Sălaj - 34 (minus 41,38%), Tulcea - 34 (minus 22,73%) și Gorj - 38 (plus 11,76%).
Numai în luna august au intrat în insolvență 357 de firme și PFA, cele mai multe în București - 57 și în județele Bihor - 44, Ilfov - 29, iar în Cluj și Timiș câte 16 firme.
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și amănuntul, respectiv 308 (plus 175% comparativ cu primele opt luni din 2025), construcții - 271 (plus 256,58%) și în industria prelucrătoare - 167 (plus 138,57%).
România și stagflația
Tabloul macroeconomic este unul de stagflație. PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea față de primul și a fost cu 0,4% sub nivelul de acum un an. Motorul principal a fost investiția: formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru, susținută de plățile din fonduri europene și PNRR, iar construcțiile au avansat cu 8,7% în trimestrul II față de trimestrul I.
Fără acest aport, contracția ar fi fost semnificativ mai adâncă. Inflația a început să coboare accelerat, de la 10,4% în iunie la 6,17% în august, însă rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană. BNR și-a revizuit în august prognoza pentru finalul anului la 6,1%. Dobânda de politică monetară a rămas la 6,50%, nivel neschimbat din august 2024.
Mai multe detalii AICI.

















