Inteligența artificială nu poate fi declarată ca inventatoare într-o cerere de brevet, a hotărât cea mai înaltă instanță din Marea Britanie, într-o decizie care ar putea avea un impact semnificativ pe măsură ce instrumentele de AI sunt tot mai utilizate, transmite CNBC.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Cazul are legătură cu două cereri de brevet depuse de Stephen Thaler în 2018, una pentru o formă de ambalaj alimentar și una pentru un tip de lumină intermitentă, scrie News.ro.
În loc să se declare inventator, și-a numit aparatul AI, numit ”DABUS”. Apoi a afirmat că dreptul personal la brevete este ”proprietatea mașinii de creativitate ‘DABUS’”.
Oficiul de Proprietate Intelectuală din Regatul Unit a răspuns inițial că nu a respectat prevederile privind brevetele, care cer ca o persoană să fie declarată ca inventatoare și pentru o descriere a modului în care drepturile sale de proprietate au derivat de la acea persoană (în acest caz AI).
Thaler a contestat decizia și a susținut că a îndeplinit toate cerințele din legislația privind brevetele din 1977, care a fost respinsă.
El a făcut recursuri suplimentare la Înalta Curte și la Curtea de Apel din Regatul Unit, dar ambele i-au respins cererea, negând că AI ar putea fi listată ca inventator.
În hotărârea sa de miercuri, Curtea Supremă a declarat că nu se pronunță cu privire la întrebarea generală dacă progresele tehnice create de instrumentele și mașinile alimentate cu inteligență artificială ar trebui să fie brevetabile sau dacă sensul termenului ”inventator” ar trebui extins.
Cu toate acestea, a constatat că, în conformitate cu legislația în vigoare privind brevetele, ”inventatorul” specificat trebuie să fie ”o persoană fizică”.
De asemenea, a respins afirmația lui Thaler că ”el avea totuși dreptul să depună cereri și să obțină acordarea de brevete pentru invențiile descrise și dezvăluite în fiecare dintre cereri, pe baza dreptului său de proprietate asupra DABUS”.
Aceasta s-a întâmplat din nou pe baza faptului că o cerere de brevet trebuie să declare un inventator, iar acel inventator trebuie să fie o persoană.
Curtea Supremă a remarcat: ”Dr. Thaler a precizat că nu este un inventator; că acest caz al lui este că invențiile descrise în cereri au fost realizate de DABUS; și că dreptul său la acordarea de brevete pentru acele invenții rezultă din deținerea DABUS.”
Într-o declarație furnizată Reuters, avocații Thaler au spus că hotărârea ”stabilește că legea brevetelor din Regatul Unit este în prezent total nepotrivită pentru protejarea invențiilor generate autonom de mașinile AI”.
Thaler a făcut contestații similare asupra acelorași produse în instanțele din SUA, care au decis, de asemenea, că brevetele trebuie să aibă inventatori umani.
”Deși este din ce în ce mai ușor să antropomorfizezi inteligența artificială și realizările sale, Curtea Supremă a Regatului Unit a reiterat că Legea brevetelor impune ca un inventator să fie o persoană fizică pentru a obține un brevet”, a declarat Tim Harris, avocat în justiție în domeniul brevetelor la firma de avocatură Osborne Clarke, în comentarii trimise prin e-mail.
”Dacă Dr. Thaler ar fi spus că el a fost inventatorul și că a folosit DABUS ca un instrument extrem de sofisticat, rezultatul procedurilor ar fi putut fi diferit. Cu toate acestea, Curții Supreme nu i s-a cerut să decidă această chestiune. Nici nu i s-a cerut să determine întrebări mai ample, cum ar fi dacă progresele tehnice generate de AI care acționează în mod autonom ar trebui să fie brevetabile.”
