Tot mai multe companii impun utilizarea AI ca standard de lucru, productivitatea a crescut, iar modelele de angajare se reconfigurează rapid.
La nivel global au fost concedieri masive și acestea vor continua pentru că o parte semnificativă a activităților repetitive, în special din zona muncii de birou, pot fi automatizate eficient cu ajutorul AI.
„Cel mai recent exemplu este al companiei Block, din SUA, care a anunțat reducerea drastică a forței de muncă – peste 4.000 de angajați, aproape jumătate din personal – invocând creșterea eficienței generate de implementarea pe scară largă a inteligenței artificiale în operațiuni.
Motivul nu este o criză financiară, ci exact opusul: compania merge bine, profitul brut a crescut cu 24% față de anul anterior. CEO-ul lor a spus explicit că tool-urile de inteligență artificială au schimbat fundamental ce înseamnă să construiești și să conduci o companie. Acesta nu este un semnal izolat — este o tendință în piață, iar România și universitățile care pregătesc specialiști nu își permit să o ignore”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
În acest context, studenții trebuie să își dezvolte competențe solide de rezolvare a problemelor, înțelegere profundă și capacitatea de a utiliza eficient instrumentele AI. Simplul „prompt engineering” nu va reprezenta un avantaj pe termen lung.
„Abilitatea de a lucra cu instrumente AI contează din ce în ce mai mult la interviuri, iar în unele companii este deja o condiție obligatorie.
Cred că cel mai afectat domeniu este software engineering, dar vine puternic din urmă domeniul financiar contabil. De asemenea, "gulerele albe", adică angajații cei care fac muncă de birou, vor fi afectați. Cred că orice activitate de birou care nu presupune creativitate sau un proces cognitiv complex este în pericol să fie înlocuită”, a continuat Florin Drăgan.
Unii angajați solicită chiar ei să lucreze cu AI
Florin Drăgan atrage atenția asupra unei transformări mai puțin vizibile, dar la fel de profunde: reconfigurarea structurii interne a companiilor. Automatizarea a eliminat deja nevoia de angajări în zone precum testarea software, unde procesele repetitive pot fi preluate integral de AI. În paralel, a apărut o categorie de angajați care, dacă li se oferă autonomie și timp, pot deveni un motor real de inovare pentru organizațiile din care fac parte.
„Sunt angajați care cer ei înșiși să lucreze cu instrumente AI, pentru că simt că petrec prea mult timp în aplicații și apeluri. Dacă li se oferă spațiu să inoveze, soluțiile pe care le găsesc pot transforma modul în care funcționează o companie. Pe testare, de exemplu, companiile nu mai angajează în același ritm, pentru că acest proces poate fi automatizat eficient cu ajutorul AI. Resursele eliberate astfel pot fi redirecționate spre activități cu valoare adăugată reală", afirmă Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Rolul statului: educație, infrastructură și susținerea startup-urilor AI
Florin Drăgan consideră că statul are un rol esențial în gestionarea acestei tranziții, iar punctul de plecare trebuie să fie sistemul educațional. Profesorii și elevii deopotrivă trebuie să învețe să utilizeze etic și eficient tool-urile AI, fără a cădea în capcana delegării gândirii către mașină.
„În primul rând trebuie început cu educația, unde atât profesorii cât și elevii trebuie învățați cum să folosească etic și eficient tool-urile AI, dar în același timp să nu cădem în capcana în care AI-ul gândește în locul nostru. Cred că ar fi oportună și investiția în centre de calcul și surse de energie regenerabilă care să facă AI-ul mai accesibil companiilor românești. Încurajarea startup-urilor în zona de AI ar fi de asemenea o idee bună, având în vedere că Europa nu prea are modele AI proprii care să concureze de la egal la egal cu cele americane și chinezești", a încheiat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara.
Pentru generația care intră astăzi în universitate, inteligența artificială nu reprezintă o tehnologie nouă de asimilat, ci mediul firesc în care își va desfășura întreaga carieră profesională. Rectorul UPT consideră că această generație dispune de un avantaj structural față de cei deja integrați pe piața muncii: abordează instrumentele AI fără prejudecăți și fără obișnuințe de lucru învechite de reconfigurat.
Valorificarea acestui avantaj presupune însă ca instituțiile de învățământ superior să răspundă cu programe adaptate, cu o planuri de învățământ adaptate ritmului industriei și cu un mediu academic care încurajează experimentarea și inovarea, nu doar asimilarea de cunoștințe.
