Marietje Schaake, autoarea volumului The Tech Coup, la București: Democrația în fața noilor tehnologii

Pe 19 noiembrie 2026, Marietje Schaake, fostă membră a Parlamentului European, cercetătoare la Stanford University și autoarea volumului The Tech Coup: How to Save Democracy from Silicon Valley vine la București, la invitația Edge Institute, pentru a participa la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026.

Pentru Marietje Schaake, răspunsul la această întrebare nu ține doar de reglementare, ci privește însăși capacitatea democrațiilor de a-și exercita puterea. În ultimele două decenii, companiile de tehnologie au ajuns să controleze o parte tot mai importantă din infrastructura de care depind societățile contemporane. Platformele digitale influențează circulația informației și dezbaterea publică, companiile private gestionează infrastructuri esențiale pentru comunicații și securitate, iar sistemele de inteligență artificială încep să transforme modul în care sunt furnizate servicii și sunt luate decizii. Această transformare nu a fost însoțită însă de o evoluție pe măsură a capacității instituțiilor democratice de a înțelege, supraveghea și controla aceste tehnologii. Cum au ajuns companiile private să exercite o asemenea influență asupra unor domenii esențiale pentru funcționarea statului? Și, mai ales, ce pot face democrațiile pentru a recâștiga controlul?  

Cum au ajuns companiile de tehnologie să exercite putere politică?

În volumul său The Tech Coup: How to Save Democracy from Silicon Valley, Marietje Schaake propune o perspectivă critică asupra relației dintre stat și industria tehnologică. Argumentul său pornește de la o constatare importantă: puterea companiilor de tehnologie nu a crescut exclusiv prin succesul lor economic, ci și prin deciziile – sau lipsa deciziilor – guvernelor. Ani la rând, autoritățile au adoptat o abordare predominant laissez-faire, considerând că intervenția statului ar putea încetini inovația și că industria ar trebui să beneficieze de libertatea necesară pentru a se dezvolta. În același timp, companiile tehnologice au preluat treptat responsabilități și funcții care țineau în mod tradițional de instituțiile publice. De la administrarea infrastructurii digitale la securitatea cibernetică, de la moderarea conținutului online la gestionarea unor volume considerabile de date, tot mai multe activități importante au ajuns să depindă de furnizori privați. 

Problema nu este că statul colaborează cu sectorul privat. O asemenea colaborare este inevitabilă într-o economie digitală complexă. Problema apare atunci când instituțiile publice nu mai dețin expertiza, informațiile și instrumentele necesare pentru a evalua serviciile pe care le contractează și pentru a-și asuma responsabilitatea asupra rezultatelor. Așa cum subliniază Schaake, guvernele riscă să devină dependente de companii pe care nu le pot supraveghea în mod adecvat. Iar atunci când responsabilitățile sunt împărțite între autorități și furnizori privați fără mecanisme clare de control, apare un vid de responsabilitate. 

Într-o democrație, delegarea unor activități nu poate însemna și delegarea răspunderii publice.

Unul dintre cele mai importante obstacole în guvernarea tehnologiei este asimetria dintre instituțiile publice și companiile care dezvoltă aceste sisteme. Tehnologia evoluează într-un ritm accelerat, iar funcționarii publici nu dispun întotdeauna de timpul, expertiza sau resursele necesare pentru a înțelege implicațiile noilor tehnologii. În plus, modelele de afaceri, infrastructura și funcționarea platformelor digitale rămân adesea opace pentru cei din afara companiilor care le controlează. Această diferență de cunoaștere se transformă într-o diferență de putere. Cum poate un guvern să reglementeze un domeniu pe care nu îl înțelege suficient? Cum poate evalua riscurile unui sistem de inteligență artificială pe care îl achiziționează sau cum poate supraveghea o infrastructură digitală de care depinde, dar pe care nu o controlează? În acest context, discursul potrivit căruia reglementarea ar împiedica inovația merită reconsiderat. Absența regulilor nu garantează inovația în interesul public. Dimpotrivă, poate permite concentrarea puterii economice și politice în mâinile unui număr restrâns de companii. Pentru Schaake, răspunsul nu înseamnă să oprim progresul tehnologic, ci să construim instituții capabile să îl înțeleagă și să îl guverneze. Aceasta presupune expertiză tehnologică independentă în procesul legislativ, mecanisme eficiente de supraveghere, reguli aplicabile și investiții publice în infrastructură și competențe digitale. 

Inteligența artificială: între oportunitate și suveranitate

Dezvoltarea inteligenței artificiale face această discuție și mai urgentă. Guvernele au la dispoziție volume considerabile de date, însă acestea sunt adesea fragmentate, insuficient organizate sau dificil de utilizat. Înainte de a investi masiv în noi instrumente de inteligență artificială, instituțiile publice trebuie să își dezvolte capacitatea de a-și administra propriile date, de a le organiza și de a le valorifica în condiții de securitate și responsabilitate. În același timp, utilizarea AI în administrație ridică întrebări fundamentale: cine controlează sistemele utilizate de stat? Cine are acces la date? Ce se întâmplă atunci când decizii importante sunt influențate de instrumente dezvoltate și operate de companii private? Și cum se poate asigura că adoptarea tehnologiei nu creează noi dependențe strategice? Miza nu este doar eficiența administrativă. Este capacitatea statului de a folosi tehnologia fără a-și compromite autonomia, securitatea și responsabilitatea față de cetățeni. 

Aceeași logică se aplică infrastructurii digitale. Centrele de date, cablurile submarine, rețelele de comunicații și capacitățile de producție a semiconductorilor reprezintă componente importante ale economiei și securității naționale. Cu toate acestea, informațiile despre modul în care funcționează, despre resursele pe care le consumă și despre implicațiile concentrării lor economice sunt adesea limitate. Suveranitatea digitală nu poate însemna doar adoptarea unor tehnologii noi sau atragerea investițiilor private. Ea presupune și capacitatea de a înțelege, controla și proteja infrastructurile de care depinde funcționarea societății. 

Poate statul să recâștige controlul asupra tehnologiei?

Experiența Uniunii Europene oferă un exemplu important de încercare de a restabili echilibrul dintre puterea companiilor tehnologice și responsabilitatea instituțiilor democratice. Prin Digital Services Act, Digital Markets Act și AI Act, Uniunea Europeană a construit un cadru de reglementare care urmărește să consolideze transparența, responsabilitatea, concurența și protecția drepturilor fundamentale în mediul digital. Aceste inițiative arată că statul nu este condamnat să rămână un simplu observator al transformărilor tehnologice. Însă reglementarea este doar o parte a soluției. Guvernele trebuie să investească în propriile competențe, să dezvolte infrastructură publică și să aibă capacitatea de a evalua independent tehnologiile pe care le utilizează. În fond, întrebarea nu este dacă statul poate concura cu sectorul privat în dezvoltarea fiecărei tehnologii, ci dacă poate păstra controlul democratic asupra modului în care aceasta este utilizată și asupra efectelor pe care le produce. 

Marietje Schaake la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026

Pe 19 noiembrie 2026, Marietje Schaake va participa la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026, organizat de Edge Institute, unde va aborda una dintre cele mai importante provocări ale prezentului: cum pot guvernele să valorifice potențialul tehnologiei și al inteligenței artificiale fără să își compromită suveranitatea, securitatea și responsabilitatea democratică? 

Marietje Schaake este una dintre vocile importante ale dezbaterii internaționale despre relația dintre tehnologie, putere și democrație. Între 2009 și 2019, a fost membră a Parlamentului European, unde a lucrat în domeniile politicii comerciale, politicii externe și politicii tehnologice. În prezent, este cercetător afiliat Stanford University, în cadrul Cyber Policy Center și Institute for Human-Centered AI, editorialistă Financial Times și membră a UN High-Level Advisory Body on AI. Este, de asemenea, autoarea volumului The Tech Coup: How to Save Democracy from Silicon Valley. Experiența sa directă în instituțiile europene, completată de cercetarea și activitatea publicistică, îi oferă o perspectivă relevantă asupra modului în care puterea tehnologică a evoluat și asupra instrumentelor prin care instituțiile democratice își pot recâștiga capacitatea de acțiune.  

Despre Summit

Cu peste 30 de speakeri confirmați, printre care Președintele României, ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială și reprezentanți ai statelor care au construit modele relevante de guvernanță digitală, precum Ucraina, Polonia, Germania și Estonia, cea de-a doua ediție a Summitului pentru Guvernanță Digitală va reuni perspective internaționale și experiențe concrete pentru a explora atât riscurile transformării digitale, cât și soluțiile necesare. 

Organizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României, Summitul va pune în discuție teme esențiale pentru viitorul administrației și al democrației: consolidarea capacității instituționale, dezvoltarea infrastructurii digitale și construirea unor mecanisme eficiente de guvernanță, care să asigure controlul democratic asupra tehnologiei. 

Cine poate participa?

Summitul se adresează reprezentanților instituțiilor publice, companiilor din sectoarele tehnologiei, digitalizării și finanțelor, societății civile, mediului academic, cercetătorilor, studenților și tuturor celor interesați de transformarea relației dintre cetățean și stat în era digitală. 

Participarea se face pe bază de înregistrare, în limita locurilor disponibile. La ediția precedentă, numărul solicitărilor de participare a depășit cu 50% capacitatea sălii. Accesul la Palatul Cotroceni este permis începând cu ora 08.00, pe baza înscrierii prealabile și a prezentării unui act de identitate valabil. 

Înscrie-te la Summitul pentru Guvernanță Digitală 2026 →

DESPRE EDGE INSTITUTE

Lansat în martie 2025 la inițiativa unor lideri din sectorul tech, mediul de business, societatea civilă și mediul academic, think tank-ul Edge Institute facilitează transformarea digitală a României prin advocacy, materiale de politică publică, cercetări și proiecte strategice în sfera digitalizării. edgeinstitute.ro