Operațiunile pe piața din România ale grupului german de media Burda au fost preluate, în baza unui parteneriat, de Cătălin Turcu și Lucian Vegheș, foști acționari ai companiei de distribuție Hiparion, firmă radiată după o procedură de insolvență.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Domnule Turcu, în ultimele zile au apărut informații conform cărora ați fi preluat activitatea grupului de firme Burda în România. Ne puteți confirma acest lucru?
Da, deși momentan nu putem vorbi despre o preluare în adevăratul sens al cuvântului. După cum au comunicat deja partenerii germani, pe piața locală s-a constatat, în disonanță cu liniile de dezvoltare ale grupului la nivel global, o dezvoltare preponderentă a segmentului logistic în defavoarea activității editoriale, motiv pentru care Burda Internațional a luat decizia de a-și reorienta eforturile de dezvoltare. Preluarea pe care ați menționat-o este în momentul de față un parteneriat destul de complex, așa cum a declarat și partea germană. În acest sens, eu și asociatul meu suntem într-o oarecare măsură limitați momentan în deciziile de management de clauze contractuale pe care, din păcate, nu le pot divulga acum.
Dată fiind experiență anterioară cu Hiparion Distribution, ce v-a determinat să reveniți în această piață?
Aici simt nevoia să vin cu o clarificare: percepția generală nefastă asupra demersului respectiv mi se datorează în totalitate prin prisma faptului că, la momentul respectiv, nu am alocat niciun fel de resurse comunicării, nu am protestat și nu am exercitat niciun drept la replică pentru a combate imaginea indusă. În termeni reali totuși, ‘afacerea Hiparion’ se poate sintetiza simplist în modul următor: am preluat un grup de firme cu niște datorii colosale și l-am supus unui proces major de reorganizare în condiții de piață de o ostilitate extremă. Rezultatul acestui proces a fost un conglomerat comercial de dimensiuni mai mici, dar perfect fezabil economic, cu un trend pozitiv susținut al indicatorilor specifici. Vânzarea acestui conglomerat către cel mai important jucător european din piață, Burda International, reprezintă un succes antreprenorial cu care eu și Lucian ne mândrim.
Pentru a reveni la esența întrebării, preluarea operațiunilor Burda International în România aduce o sinergie interesantă cu proiectele în care m-am implicat în ultimii 5-6 ani și deschide noi perspective de dezvoltare. Concret, în momentul de față avem în derulare, printre altele, investiții considerabile în dezvoltarea a două parcuri logistice, precum și în activități importante de inovare, proiectare și producție de automatizări logistice. Un exemplu extrem de vizibil este soluția noastră de livrare la punct fix, adoptată de către cel mai mare retailer online de pe piață și care stă astăzi la baza rețelei eMag EasyBox.
Interesant. Aveți în vedere vreun plan de reorganizare a activităților pe termen scurt?
Da, evident. Ne impunem un termen de 6 luni pentru reorganizarea și integrarea noilor linii de business în proiectele pe care le avem deja în derulare. Accentul se va pune îndeosebi pe creșterea ponderii veniturilor din zona de servicii logistice, urmărind astfel să atingem rapid rentabilitatea la nivel de grup pentru operațiunile preluate. Avem însă în vedere și o serie de mișcări destul de ample și de radicale în zona de distribuție, în vederea consolidării pieței atât la nivel de furnizor, cât și la nivel de client, respectiv în vederea aducerii tuturor jucătorilor într-o logică de business decentă și în acord cu realitatea. Intenționez ca până la finalul acestei luni să convoc toți furnizorii din portofoliul de distribuție la o discuție deschisă despre traiectoria pe care avem de gând să o urmăm.
Vă așteptați la reacții ostile din piață?
Pe termen scurt da, absolut. Am demarat de săptămâna trecută un proces de ‘epurare’ a pieței clienților tradiționali, iar discuțiile pe această temă nu se pot duce într-o manieră destinsă. Concret, vizăm eliminarea din piața de difuzare a unor entități cunoscute de ani buni drept veritabili ‘artiști’ ai insolvențelor în serie, entități care au fost menținute în piață de-a lungul timpului cu concursul larg al principalelor edituri. Măsurile luate în acest sens merg de la restrângerea parțială sau totală a termenelor de plată, până la denunțarea contractelor de furnizare de marfă sau servicii și întreruperea totală a oricărei forme de colaborare. În paralel, vom utiliza toate mijloacele legale pentru a boicota orice editură care va încerca să susțină acești jucători și vom comunica public orice astfel de acțiune.
Conflictul cu Ringier întră în această logică?
Nu, nu aș spune asta și nici nu aș numi ‘conflict’ evenimentul la care cred că faceți referire. Sintetizând, decizia de denunțare a contractului de distribuție cu furnizorul amintit a venit ca reacție la comportamentul abuziv al acestuia și la o serie de pretenții de tratament special situate complet în afara limitelor contractuale. Această acțiune are rolul de a dezamorsa o potențială situație conflictuală.
Totuși cum cadrează o astfel de acțiune cu ideea de consolidare a pieței menționată anterior?
Evident, nu într-un mod foarte fericit. Am luat în calcul o contracție cu până la 15% a pieței actuale datorată procesului de eliminare a clienților-problemă în speranța că vom reuși să cristalizăm astfel o suma de jucători care să se conformeze unei logici bazate pe principii de decență concurențială, cu abordări coerent-constructive în raport cu realitățile economice cotidiene. Probabil că vom include pierderea acestui portofoliu de produse în rezultatul analizei de contracție a pieței. Ponderea sa în volumul de distribuție al lanțurilor naționale de retail nu este una semnificativă.
O previziune de contracție de 15% nu sună foarte încurajator.
Noi nu vedem lucrurile așa. Contracția se va manifesta doar la un nivel superficial, prin restrângerea aparentă a numărului de puncte de vânzare la nivel național. În termeni reali, însă, vorbim despre închiderea generatorilor de pierderi, puncte în care marfa era doar livrată, nu și încasată pe măsura vânzării. Odată finalizat acest proces de epurare, avem în plan o dezvoltare agresivă a portofoliului de produse colecționabile. Vorbim despre un portofoliu de o valoare net superioară produselor tradiționale de presă, care ar trebui să compenseze lejer această contracție și să imprime un trend ascendent valorii totale a pieței.
