Valoarea maximă legală este, în prezent, de 45 de lei pe zi lucrată, ceea ce înseamnă 900 de lei pentru 20 de zile lucrate. Ovidiu Bîrsă, Director Comercial Edenred România, explică de ce majorarea valorii cardului de masa este o măsură cu impact direct în puterea de cumpărare a angajaților și cu logică economică solidă pentru companii.
Profit.ro: De ce ar crește o companie valoarea cardului de masă într-un an în care toate costurile sunt analizate atent?
Ovidiu Bîrsă: Tocmai pentru că, într-un context în care fiecare cheltuială este analizată atent, merită prioritizate investițiile care au un impact imediat și vizibil. În prezent, valoarea maximă este de 45 de lei pe zi lucrată. La 20 de zile lucrate, vorbim de 900 de lei pe lună.
În ultimii ani, inflația a redus constant puterea de cumpărare, iar alimentația este una dintre cheltuielile pe care angajații le resimt cel mai puternic. Actualizarea valorii înseamnă un sprijin concret pentru bugetul lor zilnic și, în același timp, o modalitate eficientă din punct de vedere fiscal prin care companiile pot crește valoarea pachetului de beneficii. Este una dintre puținele investiții care generează valoare atât pentru angajați, cât și pentru angajator. Pentru angajați, reduce o parte din presiunea recurentă asupra bugetului personal. Pentru companii, este o modalitate eficientă de a susține angajații fără să recurgă exclusiv la majorări salariale generalizate.
Profit.ro: Care este logica financiară a acestei decizii?
Ovidiu Bîrsă: Logica vine din raportul dintre impact și cost. Tichetele de masă sunt deductibile pentru angajator, iar tratamentul fiscal este mai eficient decât în cazul unei majorări salariale brute echivalente. Nu spun că înlocuiesc salariul; salariul rămâne baza. Dar, atunci când compania vrea să crească valoarea totală a pachetului, cardul de masă este unul dintre cele mai eficiente instrumente.
Mai este un aspect important: beneficiul este direcționat către o cheltuială esențială. Nu este un avantaj greu de înțeles sau greu de folosit. Angajatul îl simte direct în bugetul de masă.
Profit.ro: Ce date ar trebui să ia în calcul companiile când decid valoarea acordată?
Ovidiu Bîrsă: În primul rând, realitatea prețurilor. În 2026, un prânz obișnuit în București a depășit 80 lei/persoană iar comanda medie cu livrare depășește 60 de lei/persoană, cât valorează și un prânz mediu în tară, conform unui studiu recent al Hospitality Culture Institute.
În al doilea rând, trebuie privită evoluția coșului de consum. Coșul minim pentru un trai decent a ajuns la 11.370 de lei pe lună pentru o familie cu doi adulți și doi copii, în creștere cu 8,8% față de anul anterior. Aceste cifre arată că presiunea pe veniturile disponibile nu este o percepție, ci o realitate măsurabilă.
Profit.ro: Cum se leagă inflația de decizia privind valoarea nominală?
Ovidiu Bîrsă: Inflația schimbă felul în care angajații percep orice componentă a pachetului de compensare. În aprilie 2026, rata anuală a inflației a fost de 10,7%, iar discuțiile și prognozele din piață au dus așteptările spre zona de aproximativ 11%. Pentru angajat, asta înseamnă că aceeași sumă acoperă mai puțin decât înainte.
De aceea, valoarea nominală a cardului de masă trebuie analizată periodic. Dacă rămâne mult în urma prețurilor, beneficiul continuă să existe administrativ, dar își pierde din forța reală. Dacă este dus la maximul permis, compania arată că ajustează beneficiile la context, nu le tratează ca pe sume fixe indiferent de economie.
Profit.ro: Cum ar trebui să arate calculul pentru o companie?
Ovidiu Bîrsă: Compania trebuie să vadă impactul în retenție, engagement, atractivitatea pachetului și presiunea salarială. Diferența până la valoarea maximă poate fi mai mică decât costul fluctuației de personal sau al măsurilor reactive luate atunci când angajații simt că pachetul lor nu mai ține pasul cu piața.
Beneficiile trebuie analizate ca parte din costul total al forței de muncă. Un beneficiu utilizat frecvent, ușor de înțeles și apreciat de angajați poate avea un randament foarte bun pentru companie.
Profit.ro: De ce nu ar fi suficient ca o companie să ofere pur și simplu card de masă, indiferent de valoare?
Ovidiu Bîrsă: Pentru că piața s-a schimbat. Beneficiile sunt comparate, iar angajații sunt mai atenți la valoarea reală. Un card de masă cu o valoare prea mică față de prețurile actuale transmite un mesaj slab, chiar dacă beneficiul există.
Cardul de masă are o valoare foarte mare ca instrument tocmai pentru că este folosit des. Dacă îl calibrezi corect, devine o componentă importantă a pachetului total. Dacă îl lași în urmă, riști să ai un beneficiu prezent pe hârtie, dar mai puțin relevant în viața angajatului.
Profit.ro: Cum vedeți evoluția bugetelor de beneficii?
Ovidiu Bîrsă: Datele din studiul Benefit arată că bugetele de beneficii extrasalariale au crescut puternic, estimarea pentru 2026 fiind de aproximativ 1.170 de lei per angajat, de peste două ori nivelul din 2019. Asta arată că beneficiile au devenit parte din arhitectura compensației, nu doar un adaos administrativ.
Dar odată cu această creștere vine și presiunea de a alege mai bine. Companiile vor cere beneficii cu impact demonstrabil. Cardul de masă rămâne relevant pentru că are impact direct în puterea de cumpărare și este eficient din perspectiva costului total.
Profit.ro: Care este recomandarea dumneavoastră pentru companiile care își revizuiesc pachetele în 2026?
Ovidiu Bîrsă: Să înceapă cu beneficiile de bază și să le calibreze corect. Înainte de a adăuga opțiuni noi, merită verificat dacă beneficiile cu utilizare mare sunt acordate la o valoare relevantă.
Cardul de masă este unul dintre cele mai clare exemple. Creșterea valorii până la maximul legal nu complică pachetul, nu schimbă procesele fundamentale de administrare și are un efect ușor de explicat: mai multă putere de cumpărare pentru angajați, într-o zonă de cheltuieli esențiale.
