Investitorii străini sunt interesați de clădirile cu risc seismic ridicat, piață în continuă creștere chiar dacă riscurile asumate sunt mari. Aceștia au creat o listă “neoficială” de prețuri de vȃnzare pentru aceste proprietăți, arată o analiză Wizmo.ro și Bucharest Imobiliare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Sunt căutate, ȋn special, apartamente nerenovate, de mari dimensiuni, situate ultracentral, care apoi sunt împărțite ȋn locuințe mai mici și apoi închiriate pe termen lung, ȋn regim hotelier, prin AirBNB sau alte rețele, cu un grad de ȋntoarcere a investiției situat ȋntre 6 și 10%, ȋn fiecare an.
“Personal, consider o reală oportunitate investiția ȋn astfel de clădiri, ȋn special datorită poziției lor ultracentrale. Pentru un preț de 500-600 euro pe metru pătrat, a avea o locuință ȋn inima Bucureștiului, reprezintă o afacere, pe care mulți o percep foarte riscantă, dar pe care unii investitori o găsesc foarte atractivă și o exploatează. O astfel de proprietate poate fi amortizată ȋn 8-10 ani, iar după consolidare, poate să ȋi crească valoarea chiar și de 3 ori”, a declarat Daciana Petrov, owner Bucharest Imobiliare.
Ȋn ceea ce privește ȋnchirierile de imobile “cu bulină” ȋn scop comercial, acestea au scăzut dramatic după adoptareaLlegii 282/2015 care interzice desfășurarea de activități ce implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic, anunțată în premieră de Profit.ro. Actul normativ a avut un impact semnificativ pe această piață, mai ales ȋn Centrul Vechi din București, și a cauzat pierderi uriașe ale proprietarilor de afaceri din zonă, care s-au trezit “ȋn stradă”, după ce au făcut investiții de zeci și chiar sute de mii de euro ȋn amenajarea spațiilor evacuate peste noapte.
Jucătorii care au avut resurse financiare să se repoziționeze ȋn piață (lanțuri de restaurante, francize, farmacii, sedii de bănci etc.) și-au relocat afacerile pe marile bulevarde comerciale, cum ar fi Bd. Decebal din Capitală, de exemplu, ȋn mall-uri, precum și la parterul clădirilor nou-construite, ȋn diverse zone de interes ale orașelor.
“Interesul pentru acest tip de imobile este, se pare, din ce ȋn ce mai mare și ȋn rȃndul utilizatorilor din mediul online, judecȃnd după numărul căutărilor din Google. Dacă ȋn iulie 2016 sintagma “clădiri cu risc seismic” a fost căutată de aproximativ 46.000 de ori, anul acesta, ȋn iulie, numărul s-a dublat, ajungȃnd la 92.680, conform datelor Google Keyword Planner”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.
În prezent, în București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic (cu risc ridicat de prăbușire la cutremur), dintre care 190 prezintă pericol public. Acestora li se adaugă alte 302 clădiri încadrate în clasa II (la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore). Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de județe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.
Dintre toate acestea, până în prezent, de-a lungul anilor, au fost finalizate lucrările de consolidare la doar 26 de blocuri cu un total de 1.012 apartamente, dintre care 19 (693 apartamente) construite înainte de 1940 din București și câte una în Bacău (48 apartamente), Brăila (36 apartamente), Galați (60 apartamente), Ploiești (60 apartamente), Roman (45 apartamente), Târgu Mureș (20 apartamente) și Hârșova (60 de apartamente).
În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor. În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.
Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.
