Decizie în Parlament: Toate magazinele, restaurantele și băncile - scoase de la parterul blocurilor cu risc seismic

Decizie în Parlament: Toate magazinele, restaurantele și băncile - scoase de la parterul blocurilor cu risc seismic

Magazinele de orice tip, băncile și alte unități comerciale vor fi scoase din spațiile în care lucrează, în cazul în care acestea sunt la parterul clădirilor cu risc seismic gradul I sau II, dacă o lege adoptată de parlamentari care va deveni aplicabilă în acest an va fi și pusă în practică. Parlamentarii vor să îi oblige astfel pe proprietarii apartamentelor să își consolideze blocurile, dar lovesc puternic în comercianți.

Legea în cauză, consultată de Profit.ro, a trecut atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, ca for decizional, și mai trebuie acum, în perioada imediată, doar să fie promulgată de președinte pentru a deveni aplicabilă.

Viitoarea lege, avizată favorabil inclusiv de Guvern, interzice activitățile permanente și/sau temporare în spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință din imobilele cu risc seismic, care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de consolidare a imobilelor. Argumentul invocat este "creșterea nivelului de siguranță la acțiuni seismice a construcției în care se află acele spații".

Legea face trimitere la definiția actuală a spațiilor publice cu altă destinație decât cea de locuință și a spațiilor realizate în scopul desfășurării de activități care implică aglomerări de persoane: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a construcției ori al unor amenajări ulterioare.

Astfel, spațiile cu alt scop decât cel de locuință în care nu vor mai putea fi desfășurate acțiuni cu public sunt cele pentru comerț, turism, alimentație publică, prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică, precum și săli de spectacol, de expoziții, de lectură.

Regula ar urma să fie aplicată pentru toate clădirile care au minimum 3 etaje, construite înainte de 1978, pentru care sunt redactate rapoarte de expertiză privind riscul seismic.

Legea ar scoate toate firmele de la parterul blocurilor de pe Magheru, Lipscani, Dorobanți

În prezent, clădirile sunt clasificate în patru clase de risc seismic, și anume I - cu risc ridicat de prăbușire la cutremur, II - la care probabilitatea de prăbușire este redusă, dar la care sunt așteptate degradări structurale majore, III - la care sunt așteptate degradari structurale care nu afectează semnificativ siguranța imobilului, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante și IV - la care răspunsul seismic așteptat este similar celui corespunzător construcțiilor noi.

Cele mai multe clădiri cu riscul I și II sunt în București, în centrul orașului, aproape toate având la parter spații ocupate de magazine, fast-food-uri, bănci, baruri și alte centre comerciale.

Practic, aproape toate clădirile de pe bulevardele Magheru, Nicolae Bălcescu, Carol, Lipscani, Piața Romană au la parter unul sau mai multe spații în care sunt derulate activități comerciale, clădiri aflate în această situație fiind și pe Calea Dorobanți, Calea Moșilor, Calea Victoriei, Șoseaua Coletina, Ștefan cel Mare, dar și în multe alte zone adiacente sau la periferie, inclusiv în alte orașe.

Dacă legea gândită de parlamentari, care nu mai trebuie decât promulgată de președinte și care nu face diferență între clădirile de risc I și cele de risc II, ar fi și aplicată, toate aceste firme ar fi vizate.

Pentru ca gradul de confuzie să fie și mai mare, legea nu stabilește concret cum și de când va fi aplicată, mai exact dacă firmele ar urma să fie evacuate din aceste spații de la momentul începerii lucrării sau vor fi lăsate să funcționeze până la data la care au un contract valabil de închiriere și care să nu mai fie prelungit din acel moment. Conform legii, proiectarea lucrărilor de intervenție trebuie efectuată în termen de doi ani de la data la care este anunțat că imobilul expertizat a fost încadrat în clasa I risc seismic.

Cum o lege nu este aplicată retroactiv, este posibil ca firmele să își poată continua activitatea până la expirarea contractelor de închiriere în vigoare sau, dacă sunt proprietare pe spațiul ocupat, vor fi obligate să accepte consolidarea clădirii pentru a mai putea lucra acolo. Legea însă nu conține nicio clarificare în acest sens, ci doar interzice activitatea în astfel de spații până la finalizarea lucrărilor de intervenție și stabilește sancțiuni pentru proprietarii acestor spații, inclusiv asociații de proprietari din bloc, care nu respectă interdicția: amendă cuprinsă între 50.000 de lei și 70.000 de lei, concomitent cu interzicerea emiterii autorizațiilor de funcționare pentru spațiul în cauză.

Parlamentarii lovesc în firme pentru ca locatarii să sufere

Motivul oficial invocat de către parlamentari pentru aplicarea unei astfel de măsuri este de a înfrânge rezistența locatarilor unui bloc încadrat în risc seismic față de începerea procesului de consolidare. Lucrările sunt finanțate doar parțial de către stat, locatarii fiind obligați la rândul lor să suporte o parte din costuri, ceea ce îi face să fie reticenți în a-și da acordul pentru începerea lucrării. Conform Primăriei Capitalei, unii proprietari nu sunt de acord nici cu soluția tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta configurația spațiilor.

"Prezentul proiect de lege are ca scop urgentarea demarării lucrărilor de consolidare a clădirilor vechi, prin introducerea unor noi contravenții și sancțiuni. Întrucât majoritatea clădirilor au în folosință spații destinate publicului larg, punând astfel în pericol siguranța populației, sperăm ca noile sancțiuni să responsabilizeze proprietarii acestor clădiri", este motivul oficial invocat de către parlamentari.

Mai clar, ei consideră că locatarii unui imobil încadrat în risc seismic vor accepta mai ușor să înceapă consolidarea blocului pentru a nu pierde pe termen lung banii încasați de la firmele care lucrează la parter. Aceasta deoarece firmele care ocupă spații la parterul unui bloc contribuie la cheltuielile cu utilitățile pentru părțile comune, reparațiile și salariile membrilor asociației de proprietari. Prin scoterea din clădire a acestor firme, factura la întreținere a fiecărui locatar al blocului va crește.

La începutul acestui an, și oficialii din Primăria Capitalei se gândeau să interzică orice forme de comerț la parterul blocurilor, precizând însă că se referă la cele încadrate în clasa I de risc seismic, dacă firma nu are o semnătură notarială a proprietarului care, conștient de pericolul de prăbușire a imobilului, să își asume responsabilitea penală în cazul unui cutremur.

Ei arătau că și firmele refuză consolidarea unui bloc, în solidar cu proprietarii de locuință, deoarece activitatea comercială ar fi întreruptă în perioada execuției și nu vor putea fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile impuse de lucrări.

Peste o mie de clădiri cu risc seismic, fără finanțare și interes

În București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public. În clasa II de risc seismic sunt încadrate 302 clădiri.

Conform datelor transmise de către Primăria Capitalei, dintre acestea au fost consolidate, în ultimii zece ani, doar 42 de clădiri din clasa I de risc seismic.

Datele Ministerului Dezvoltării relevă totodată că, în perioada 1993-2007, în 20 de județe au fost expertizate cu risc seismic peste 1.100 de clădiri.

În ultimii ani, experții tehnici au atenționat în repetate rânduri că numeroase imobile, în principal din București, sunt în pericol iminent de prăbușire la un cutremur, dar Guvernul a redus constant cuantumul fondurilor de la bugetul de stat destinate primăriilor pentru lucrări de consolidare a blocurilor.

În 2006, experții au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic trebuie considerate de interes național, deoarece un cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau 1940 poate produce pierderi mai mari, din cauza deteriorării în timp și a numărului mai mare de imobile grav afectate de seisme de-a lungul timpului.

Ei au atenționat atunci că pe lista tuturor clădirilor care trebuie consolidate sunt aproximativ 3.000 de imobile, dintre care 600 în clasa I de risc seismic, iar clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, precum și în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, Banat și zona Făgărașului.

În urmă cu patru ani, un studiu al Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) atenționa că pagubele pe care le-ar provoca în sectorul rezidențial un cutremur similar celui din martie 1977 ar putea ajunge la 4,8 miliarde de euro, în condițiile în care valoarea totală a locuințelor la nivel național este de 105,6 miliarde de euro.

Cutremurul din 1977 a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a generat pierderi de peste două miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Băncii Mondiale.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
firme
blocuri
risc seismic
lege
parlament