Firmele care asigură consultanță în construcții sunt la un pas de a fi incluse în categoria responsabililor cu asigurarea calității lucrărilor și riscă amenzi de până la 20.000 lei dacă mai lucrează fără experți, potrivit unui proiect legislativ votat astăzi în Camerei Deputaților, for decizional. Ba mai mult, consultanții ar putea fi amendați dacă mai lucrează fără drept de practică și dacă nu au asigurare.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Proiectul legislativ, inițiat de un număr important de parlamentari, respectiv 45 de senatori și deputați, propune modificarea Legii privind calitatea în construcții. Demersul a fost prezentat în premieră de Profit.ro. Actul a primit, recent, un raport favorabil din partea Comisiei pentru Industrii și Servicii și a fost votat în plenului Camerei Deputaților, for decizional.
Intervenția este motivată de faptul că s-a constatat că firmele de consultanță nu au angajați pentru toate specialitățile pentru care își asumă verificările sau au, dar aceștia lucrează cu normă redusă și nu verifică lucrările pe toată perioada de execuție. În raportul Comisiei pentru Industrii se precizează chiar și faptul că Ministerul Dezvoltării a constatat că mulți specialiști atestați își desfășoară activitatea în afara valabilității dreptului de practică.
Problema este că în România există doar 81 de responsabili tehnici cu execuția instalațiilor electrice autorizați. Mai clar, în 20 județe nu există niciun astfel de specialist, în alte nouă există câte unu, în timp ce în București sunt grupați o treime dintre ei.
Numărul responsabililor cu instalațiile termice, sanitare și de ventilație/climatizare este și mai mic, respectiv 68 de persoane, dintre care un sfert în București. Și în cazul acestei specialități, jumătate din județele țării sunt neacoperite, iar în opt dintre ele este câte o singură persoană autorizată. Acești specialiști ar trebui să verifice anual zeci de mii de șantiere la nivel național.
Lucrurile nu stau mai bine nici în cazul disciplinelor care, în aparență, au suficienți oameni pregătiți. În evidențele Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) figurează 14.788 de diriginți de șantier autorizați, însă șeful reprezentanței lor profesionale spune că doar aproximativ 1.700 practică efectiv această meserie.
Inițiatorii legii mai arată că, deși se obligă prin contract să sesizeze investitorul asupra neconformităților constatate în proiecte, acest lucru nu se întâmplă în multe cazuri, fapt care întârzie lucrările și aduce costuri suplimentare.
Ei mai constată că firmele de consultanță nu își respectă obligația de a întocmi rapoarte periodice cu evoluția lucrărilor, ci pasează această responsabilitate constructorului, care face aceste acte după ureche, denaturând realitatea din teren.
„Rapoartele trimestriale pe perioada de garanție de bună execuție sunt tratate ca simplă formalitate, iar neconformitățile apărute în această perioadă sunt constatate abia în momentul recepției finale, atunci când beneficiarii sunt puși în fața faptului împlinit: o construcție executată în mod defectuos. Aceasta reprezintă începutul negocierilor extracontractuale privind răspunderea și întinderea acesteia: cine este responsabil, cine reface lucrările neconforme, care este partea executantului, care este partea proiectantului și cât mai este dispus beneficiarul să plătească“, se arată în expunerea de motive a proiectului de modificare a legii.
Se propune responsabilizarea firmelor de consultanță, cărora li se trasează obligații clare prin lege precum angajarea de specialiști atestați, sesizarea investitorului asupra neconformităților sau întocmirea de rapoarte zilnice către investitor. Nerespectarea acestor obligații atrage amenzi uriașe.
Mai mult, consultantul ar urma să răspundă solidar cu dirigintele de șantier, pentru calitatea lucrărilor pentru care este angajat prin contract. Proiectul intenționează să introducă o limită de 5 ani pentru valabilitatea atestatelor și autorizațiilor în baza cărora lucrează specialiștii din construcții și să introducă sancțiuni de până la 20.000 de lei pentru cei care lucrează pe perioada suspendării dreptului de practică. Dacă Ministerul Dezvoltării constată că specialistul și-a exercitat dreptul de practică în afara perioadei de valabilitate, acest drept i se suspendă pe o perioadă cuprinsă între 3 și 12 luni și se consemnează în registrele publice.
De asemenea, se propune ca și consultanții, asemenea proiectanților, să fie obligați să încheie asigurări de răspundere civilă profesională, dacă sunt operatori economici, în caz contrar fiind pasibili de plata unei amenzi maxime de 20.000 de lei.
Antoanela Comșa, președinta Asociației Investitorilor Imobiliari din România, a sugerat încă din aprilie 2019, într-un articol publicat de Profit.ro, că ar fi benefică existența unei asigurări de valoarea lucrărilor, care să fie executată în caz de neconformitate. Ea spune că firmele mari de consultanță, cu care a lucrat, au asigurări, care merg până la 5 milioane de euro.
Pentru construcția de drumuri, garanția de bună execuție uzuală este de circa 10% din valoarea lucrării. Pentru a obține o poliță de asigurare, constructorii plătesc în jur de 1% -1,5% din cei 10%. La o lucrare de 100 de milioane de euro, de exemplu, pentru care garanția ar fi de 10 milioane de euro, prima de asigurare ar fi de circa 100.000 – 150.000 de euro. Dacă ar fi forțați să apeleze la scrisori de garanție bancare, cum a încercat Guvernul în 2018, firmele de construcții ar trebui ori să blocheze toți cei 10 milioaane de euro în bancă, ori să aducă alte tipuri de garanții (de exemplu imobile), pentru a obține documentul. La asta se adaugă taxele și comisioanele impuse de bănci.
În varianta adoptată de Senat, Inspectoratul de Stat în Construcții urma să elaboreze și să aprobe formulare standard pentru rapoartele zilnice și periodice, procesele verbale și pentru alte documente de întocmit pe diferite faze ale execuției unei construcții, la fel ca în majoritatea statelor UE, însă aceast punct a fost eliminat. Acum documentele sunt întocmite în cele mai variate moduri, după bunul plac al fiecăruia, iar organele de control discern cu dificultate anumite informații, spun semnatarii proiectului legislativ.
Legea vizează toate tipurile de construcții, cu excepția clădirilor pentru locuințe cu parter și parter plus un etaj și anexele gospodărești situate în mediul rural și în satele ce aparțin orașelor, precum și construcțiile provizorii.
