Un arhitect din București a fost condamnat definitiv la 2 ani și 7 luni de închisoare cu executare cu acuzația că ar fi falsificat 100% (a "plăsmuit", conform exprimării judecătorilor) avizele și autorizațiile care ar fi trebuit obținute de la instituții de stat și în baza cărora, în anul 2015, a fost construit un bloc cu 4 etaje proiectat tot de el, situat în sectorul 1 al Capitalei, foarte aproape de Piața Victoriei și practic lipit de un imobil cu statut de monument istoric, situat în zonă protejată. Arhitectul, căruia instanța i-a interzis și să practice profesia de arhitect timp de 3 ani după ieșirea din penitenciar, apare în prezent pe site-ul Poliției Române ca fiind dat în urmărire în vederea executării pedepsei cu închisoarea, relevă date analizate de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Monumentul în cauză este casa din strada Puțul de Piatră nr. 5 care a aparținut sculptorului Cornel Medrea, construită în prima jumătate a secolului 20. Blocul indicat ca ridicat ilegal are ca adresă strada Puțul de Piatră nr. 5A.
Dezvoltatorul și constructorul blocului au fost condamnați la amenzi penale de câte 100.000 lei fiecare, iar administratorii lor, la amenzi penale de câte 40.000 lei.
Instanța a concluzionat, pe baza probelor din dosar, că firmele și administratorii lor nu au știut de la început că actele de reglementare urbanistică care le-au fost furnizate de către arhitect sunt false, însă după ce au fost informați de către autorități în acest sens nu au stopat lucrările de construcție, ci dimpotrivă, le-au urgentat, ducându-le până aproape de finalizare. Ulterior, ei s-au apărat spunând că au continuat să construiască întrucât "niciuna dintre autoritățile publice locale sau centrale nu a dispus oprirea lucrărilor", argument respins de instanță.
Dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția lucrărilor și coordonatorul muncitorilor de pe șantier au fost condamnați fiecare la câte 6 luni de închisoare, instanța dispunând amânarea executării pedepselor pe un termen de supraveghere de 2 ani și impunându-le condamnaților și câte 60 de zile de muncă în folosul comunității.
Cel mai important, judecătorii au dispus, la solicitarea asociației de proprietari din clădirea monument-istoric de care a fost lipit blocul construit ilegal, ca firmele, administratorii lor, arhitectul, dirigintele de șantier, responsabilul tehnic cu execuția lucrărilor și coordonatorul muncitorilor de pe șantier să suporte în solidar costurile demolării blocului. Acesta trebuie demolat până pe 25 iulie 2022, iar în caz de nerespectare a termenului, desființarea clădirii va trebui efectuată de către Primăria Capitalei, cu sprijinul organelor de Poliție.
Valoarea investiției în construirea imobilului s-a ridicat la circa 3 milioane lei și se estimează că și desființarea lui va costa cam tot atât, potrivit motivării sentinței Curții de Apel București.
Documentul citat ridică însă întrebări cu privire la motivația arhitectului, din dosar reieșind că acesta a avut drept beneficiu doar onorariul stabilit prin contract cu dezvoltatorul și constructorul, care îl angajaseră să le obțină avizele și autorizațiile necesare demarării lucrărilor și să le proiecteze imobilul, onorariu cifrat la sub 8.000 de lei. "(...) deși pare a fi modic, se pare că a fost suficient pentru a-l motiva pe inculpat să săvârșească infracțiunile reținute în sarcina sa", comentează judecătorii în motivare.
Datele de la Registrul Comerțului din Marea Britanie arată că arhitectul, dat recent în urmărire de Poliția Română, a înființat în decembrie 2019, la câteva luni după ce fusese trimis în judecată în România, o firmă în UK, în calitate de asociat și administrator, el figurând la acea dată ca rezident în Regatul Unit. Firma a fost dizolvată în vara anului trecut.
Arhitectul a încheiat în martie 2015 contract cu dezvoltatorul, pentru elaborarea documentațiilor tehnice de urbanism, arhitectură, structură și instalații în vederea autorizării și executării lucrărilor de demolare a construcțiilor existente pe terenul deținut de dezvoltator și de construire pe amplasament a unui bloc nou cu 4 etaje, din care ultimul retras. Astfel, arhitectul trebuia să obțină și să predea, printre altele, autorizație de demolare pentru clădirile existente pe teren, aviz de la Inspectoratul de Stat în Construcții, avize de la Ministerul Culturii și Direcția de Cultură a PMB (fiind vorba de construire într-o zonă protejată) și autorizație de construcție pentru noul imobil.
Potrivit motivării judecătorilor, el a predat toate documentele în august 2015, moment în care a început și demolarea structurilor existente pe teren, finalizată în septembrie 2015. După aceea au început imediat lucrările de construire a noului imobil, care s-au derulat până în decembrie 2015. La oprirea lucrărilor, blocul fusese ridicat până la etajul 4, fiind finalizată întreaga structură de rezistență. Imobilul se află și în prezent în aceeași stare.
Tot în septembrie 2015, Poliția Locală a făcut mai multe controale pe șantier. Pe 30 octombrie 2015, cu ocazia ultimei inspecții, polițiștii le-au comunicat reprezentanților dezvoltatorului și constructorului că autorizația de construire pe care o au este falsă, nefiind emisă de către Primăria Municipiului București.
"(…) inculpații au aflat despre inexistența autorizației la data de 30.10.2015, însă după acest moment li s-a părut normal să grăbească ridicarea construcției, făcând chiar și demersuri pentru a obține un certificat de urbanism pentru intrarea în legalitate. (…) dezvoltatorul și constructorul au solicitat emiterea unui certificat de urbanism pentru intrarea în legalitate, însă cererea nu le-a fost admisă, fiindu-le comunicat că la data de 30.10.2015 au fost sesizate organele de urmărire penală", se menționează în document.
Potrivit sursei citate, Poliția a efectuat și o percheziție informatică la arhitect, descoperind în laptopul acestuia drafturi ale înscrisurilor falsificate, respectiv atât imagini tip JPEG, cât și documente Word și PDF.
"(…) inculpatul nu a putut furniza nici un fel de explicație pentru care pe laptopul despre care a afirmat că îl folosește se regăsesc drafturi ale înscrisurilor falsificate, motiv pentru care apărarea inculpatului, ce este în sensul că nu el este autorul falsurilor, va fi înlăturată ca neîntemeiată. (…) În cauză a fost efectuat și un raport de constatare criminalistică grafoscopică (…) din data de 29.06.2016 privind documentele referitoare la edificarea imobilului în cauză, care a concluzionat că semnăturile de pe autorizația de desființare, de pe cea construire, de pe procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor (de demolare – n.r.) nr. 1/09.09.2015, de pe memoriul tehnic de rezistență, de pe acordul nr. 1457/A din 18.06.2015, de pe avizul nr. 186/S/29/26.06.2015 sunt contrafăcute prin imitarea unei semnături autentice a celor în drept să le semneze, iar ștampilele aplicate pe autorizația de construire, de desființare și respectiv pe avizul Direcției de Cultură au fost realizate cu ajutorul mijloacelor electronice de imprimare și nu prezintă aceleași caracteristici cu impresiunile de ștampilă puse la dispoziție pentru comparat", mai scriu judecătorii.
Din dosar mai reiese că, înainte de a le înmâna dezvoltatorului și constructorului actele false pretins obținute de la autoritățile în drept, arhitectul chiar depusese pe 1 iulie 2015 la Primăria Capitalei un dosar de autorizare a lucrărilor de construire din Puțul de Piatră nr. 5A, dosar care a fost însă retras pe 15 august 2015 întrucât era incomplet, din el lipsind mai multe documente necesare procedurilor de autorizare.
Instanța și-a justificat decizia de a dispune demolarea blocului inclusiv cu argumentul că, pe lângă că nu aveau autorizație de construire, dezvoltatorul și constructorul nu au respectat nici certificatul de urbanism, singurul act de reglementare autentic de care dispuneau.
"A observat instanța că, în cuprinsul certificatului de urbanism nr. 1322/(…)/24.09.2013 emis de Primăria Municipiului București (…), s-a stabilit că peste înălțimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 metri) retras la 1,5 metri față de planul vertical al fațadei. S-a stabilit că pe acest teren se poate realiza o construcție cu funcționarea de locuire în regim de înălțime S+P+3E+4ER, cu un edificabil la aliniamentul stradal al străzii Puțul de Piatră, alipit la calcan cu construcția existentă nr. poștal 5, retras cu o distanță egală cu jumătate din înălțimea de cornișă, dar nu mai puțin de 3 metri față de limita laterală dreaptă și retras cu o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea clădirii măsurată la cornișă, dar nu mai puțin de 5 metri față de linia posterioară a proprietății. Totodată, s-a arătat că etajul 4 se va retrage cu 1,50 metri față de planul vertical al fațadei principale și al fațadei laterale dreaptă. Din cuprinsul înscrisului raport de expertiză, a rezultat faptul că, pentru a fi respectate reglementările de urbanism aprobate „etajul tehnic se va retrage conform soluției tehnice prezentate în planșa A14 atașată prezentului raport”. Coroborând această mențiune cu planșele fotografice realizate la data de 26.01.2016 și cu anexa la contractul încheiat între beneficiarul lucrării și constructor, instanța a constatat că inculpații nu au avut niciodată de gând să respecte mențiunile cuprinse în certificatul de urbanism, etajul 4 nefiind construit retras, dorind să supraetajeze construcția, în ciuda faptului că reglementările de urbanism aprobate nu permiteau acest lucru. În atari condiții, judecătorul fondului a arătat că această atitudine a inculpaților și modalitate în care au efectuat lucrările de construire, încercând, prin nerespectarea reglementărilor urbanistice, să își maximizeze profiturile, nu pot determina instanța decât să concluzioneze că singura soluție justă în prezenta cauză este reprezentată de restabilirea situației anterioare prin desființarea totală a construcției ridicate în mod nelegal. (…) De asemenea, a arătat că punerea în practică a măsurii este posibilă din punct de vedere tehnic, toate dificultățile și costurile invocate de către inculpați fiind o consecință directă a angajării răspunderii penale a acestora, neprezentând relevanță în prezenta analiză. Instanța penală nu este chemată a proteja interesele economice ale inculpaților prin îngăduirea valorificării unor lucrări realizate, evident, nelegal în scopul producerii de profit, dificultățile inerente punerii în executare a dispoziției de încadrare în limitele autorizației neechivalând nicicum cu o imposibilitate obiectivă de executare. În privința proporționalității măsurii, instanța s-a raportat, printre altele, la atitudinea inculpaților (…). Or, în speță, deși inițial inculpații nu s-au aflat în culpă, neavând cunoștință de caracterul fals al autorizației, cu știință și rea-credință au continuat lucrările după momentul în care au aflat de la organele poliției locale că pentru respectivul imobil Primăria Municipiului București nu a eliberat autorizație de construire. De asemenea, această situație este cu atât mai gravă cu cât construcția în discuție este situată într-o zonă de protecție specială a municipiului București, prin urmare aducându-se atingere nu numai politicii generale a statului în legătură cu regimul construcțiilor, dar și unor interese superioare, vizând protejarea unor zone cu importanță arhitecturală, istorică sau culturală. Nu în ultimul rând, astfel cum și Curtea Europeană a reținut, s-a apreciat că măsura este justificată în condițiile în care se urmărește și descurajarea potențialelor acte de încălcare a legii ce ar putea fi săvârșite de alte persoane, aspect care trebuie să fie luat în considerare având în vedere problema la scară largă a construcțiilor ilegale edificate în această zonă, aceasta fiind una de notorietate locală. Este inadmisibil a proceda astfel cum au acționat inculpații, respectiv a edifica în mod ilegal construcții, ulterior sperând în obținerea unei autorizații care să legitimeze acțiunea ilicită", se afirmă în motivarea sentinței.
