Piața de investiții imobiliare din România și-a dublat tranzacțiile în primul trimestru, la peste 120 milioane de euro, în timp ce alte piețe scad

Primul trimestru din 2023 s-a încheiat cu investiții imobiliare în valoare totală de 120 milioane de euro în România, aproape dublu față de primele trei luni din 2022, tranzacțiile în segmentul industrial și logistic reprezentând aproximativ 50% din volum, iar cele din segmentul birourilor circa 40%, arată raportul Colliers “CEE Investment Scene Q1 2023”.

România a avut o performanță mult mai bună decât principalele țări din regiunea ECE (Europa Centrală și de Est), în condițiile în care volumul cumulat al celor șase economii majore (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia) s-a redus cu mai mult de jumătate. Consultanții Colliers apreciază că, în măsura în care niciun eveniment extern nu determină o scădere semnificativă a activității economice în zona euro, ECE va continua să își depășească partenerii occidentali pe termen lung, datorită fondurilor UE și a unui mediu de afaceri ofertant, iar România este bine poziționată.

În ansamblu, volumele de investiții din Europa Centrală și de Est (CEE) au scăzut cu aproape 57% față de primul trimestru din 2022, până la aproximativ 1,3 miliarde de euro, un volum mai bun decât rezultatele din alte regiuni ale UE, unde scăderea de la un an la altul a fost de 62% (conform MSCI). Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiții reprezentând 50% din totalul celor mai mari 6 țări din Europa de Est, urmată de Republica Cehă și Ungaria, cu o pondere cumulată de 31% din volumele din primul trimestru al anului.

CITEȘTE ȘI CONFIRMARE FOTO Gebrüder Weiss, cea mai veche companie de transport și logistică din Austria, construieste cel mai mare terminal al rețelei sale din România

„Interesant este că atât România, cât și Bulgaria, au avut un început de an mai bun decât în 2022 și 2021. O redresare semnificativă depinde în continuare în mare măsură de o îmbunătățire a perspectivelor inflației și a ratei dobânzii pentru a închide decalajul dintre prețuri. Este dificil să estimăm activitatea de pe piața românească pentru restul anului, având în vedere condițiile actuale, dar, dacă toate tranzacțiile majore aflate în curs de finalizare se vor încheia, am putea chiar să vedem volumul la nivelul record de anul trecut. Astfel, principala provocare este costul finanțării care se situează în prezent undeva între 5 și 6%, determinat de ratele dobânzilor semnificativ mai mari decât în urmă cu doar 12 luni, precum și de costurile altor instrumente financiare, cum ar fi IRS-ul”, explică  Anca Merdescu, Director Investment & Debt Advisory la Colliers.

Sectorul industrial și logistic a fost dominant în România în primul trimestru al anului 2023 în ceea ce privește activitatea tranzacțională, cu o pondere de circa 50% din volumul total al investițiilor, urmat de spațiile de birouri cu o pondere de aproximativ 40%. În mod similar, la nivelul ECE, sectorul industrial și logistic și-a recâștigat locul de lider în fața sectorului birourilor și al retailului în primul trimestru al anului, pe măsură ce activitatea s-a redus, iar lipsa ofertei a devenit din ce în ce mai vizibilă. Bucureștiul are unul dintre cele mai mari randamente investiționale din regiune pentru sectorul industrial (7,5%), față de cel mult 4,75% în Praga, 5,25% în Varșovia sau 6% în Budapesta.

„Perspectivele rămân în continuare mixte: deși începem să avem mai multă claritate în privința inflației, acest lucru nu înseamnă neapărat mai multă claritate și în ceea ce privește ratele dobânzilor de finanțare. Tensiunile pe plan geopolitic și cele provocate de COVID rămân un factor de stres, ceea ce explică de ce perspectivele economice globale, împreună cu cele ale ECE-6, s-au înrăutățit față de acum câteva luni. Creșterea economică pentru perioada 2023-2027 este estimată la puțin sub 3% pentru regiunea ECE-6, aproape dublu față de cea din zona euro, dar o recesiune rămâne totuși un scenariu de risc real care trebuie urmărit. Inflația din regiune a atins un nivel maxim urmând să scadă în următorii ani și să revină la o singură cifră până în 2025”, conchide  Anca Merdescu.