Proprietarii a circa 340.000 de clădiri ce necesită renovare, pentru a atinge standardele de eficiență energetică impuse de UE, trebuie să achite direct din veniturile proprii 1,8 miliarde de euro în următorii 10 ani, în regim de cofinanțare a unei scheme uriașe, ce vizează renovarea a 77% din suprafața întregului fond de clădiri al României până în 2050, conform planului gândit de Guvern și analizat de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Decizia face parte din Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung, care are ca obiectiv implementarea la nivel național a unor noi directive europene privind performanța energetică a clădirilor. În strategia elaborată de Ministerul Dezvoltării, cu sprijinul Băncii Mondiale, se recunoaște eșecul statului în reabilitarea termică a blocurilor, în contextul în care în ultimii zece ani au fost renovate abia 6% dintre clădirile din România.
Guvernul vine acum cu un nou program, ce necesită investiții totale de 12,8 miliarde de euro până în 2030, în urma căruia 2,66 milioane de români ar urma să locuiască în clădiri eficiente energetic. Pentru asta, fiecare dintre acești locatari trebuie însă să plătească câte aproximativ 68 de euro pe an, timp de un deceniu. Acestei sume i se adaugă banii din bugetul național, în valoare de circa 5 miliarde de euro, echivalentul a 2% din Produsul Intern Brut al României pe următorii zece ani. Diferența până la 12,8 miliarde euro ar trebui acoperită din diferite fonduri rambursabile.
Interesant este că Guvernul se așteaptă să recupereze investiția în aproximativ 8,6 ani, doar din beneficiile pentru sănătate. Mai exact, statul estimează că vor fi economii de 1,4 miliard de euro din beneficiile sociale de sănătate. Ca urmare a implementării măsurilor de eficiență energetică, se reduce riscul de a avea „un mediu prea rece sau prea cald, a poluării aerului și a riscurilor asociate pentru sănătate.
Cele mai mari avantaje economice și sociale ale renovării clădirilor se vor realiza în urma îmbunătățirii încălzirii, a ventilării și a izolației termice. Se știe că astfel de îmbunătățiri previn sau diminuează afecțiunile respiratorii și circulatorii pe termen lung și reduc decesele pe timp de iarnă cauzate de temperaturi scăzute, și totodată reduc riscurile legate de igrasie și mucegai, aducând beneficii semnificative în ceea ce privește reducerea bolilor respiratorii, a simptomelor alergice (cum ar fi ca astm, rinită) și infecțiilor (în principal fungice). Renovările clădirilor contribuie, de asemenea, la reducerea expunerii la temperaturi interioare scăzute care cauzează afecțiuni cardiovasculare, boli respiratorii, artrită reumatoidă și termoreglare deteriorată (hipotermie)“, se arată în documentul analizat de Profit.ro.
Pe lângă aceste fonduri uriașe, statul estimează că, în următorii zece ani, va avea nevoie de un buget adițional de 70 de milioane de euro pe an pentru asistență tehnică și sprijin în gestionarea programelor. Bugetul pentru campaniile de comunicare este estimat la 1 milion de euro pe an.
De asemenea, se estimează că administrația centrală va trebui să furnizeze între 40 milioane euro și 200 milioane euro, anual, pentru a sprijini rambursarea investițiilor către persoane vulnerabile din punct de vedere social. Spre comparație, suma anuală pentru ajutorul de încălzire este, în prezent, de aproximativ 30 de milioane euro. Această estimare bugetară a fost determinată pe baza faptului că 40% din investiții vor fi rambursate de către proprietarii de locuințe, iar aproximativ 30% dintre proprietarii de clădiri vor fi grupuri vulnerabile social, care vor avea nevoie de sprijin suplimentar pentru rambursarea investițiilor.
Implementarea acestei strategii presupune o creștere a necesarului de muncitori în construcții de cinci ori față de situația existentă, în condițiile în care patronatele din construcții vorbesc de mai mulți ani de o criză a forței de muncă. Practic, în următorul deceniu, numărul muncitorilor în construcții ar trebui să crească de la circa 14.700 la peste 85.000. În plus, ar fi nevoie de 4.000 de noi angajați în domeniul arhitecturii și ingineriei.
Strategia intră pe circuitul aprobării la scurt timp de la promulgarea unei legi care obligă dezvoltatorii imobiliari să echipeze clădirile pe care le construiesc cu dispozitive de autoreglare a temperaturii și calității aerului interior în fiecare încăpere, tot o transpunere în legislația locală a unei directive europene privind performanța energetică a clădirilor.
În numele eficienței energetice
Din nevoia de a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor au apărut și auditorii energetici.
Anual, oficiile de cadastru din țară înregistrează peste 300.000 de contracte de vânzare-cumpărare cu clădiri. Din 2013, toate tranzacțiile sunt condiționate de existența unui certificat care să ateste performanța energetică a clădirilor. Aceste documente sunt eliberate de cei aproximativ 2.000 de auditori energetici autorizați. Un calcul simplu arată că aceștia pot încasa anual cel puțin 10 milioane euro, dacă ținem cont de un preț minim de 150 de lei pe certificat.
Întocmirea acestor documente prespune realizarea unor măsurători și calcule elaborate, care necesită deplasarea la adresa imobilului. Totuși, sute de auditori energetici atestați de stat eliberează zilnic certificate energetice false, fără a fi văzut măcar clădirile pe care le evaluează și doar prin completarea unui formular cu date arbitrare și dovedit greșite. Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC) estimează că 80% dintre practicieni sunt corupți și că majoritatea certificatelor energetice se falsifică.
