Firmele sunt selectate în funcție de analiza de risc a Fiscului, în contextul în care unele schimbări în dinamica TVA încasată/TVA solicitată la rambursare a ridicat unele semne de întrebare privind amploarea sumelor rambursate în trecut.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
La acest moment, inspectorii au în general în vizor rambursările din ultimii doi ani, dar acest aspect s-ar putea schimba la nivelul campaniei în funcție de rezultate, în timp ce pe cazuri individuale pot fi, de asemenea, verificate perioade mai lungi.
Antifrauda are un rol esențial în acțiunile ANAF din ultima perioada, fiind unul dintre principalele instrumente ale statului în ce privește combaterea fraudelor.
Cota generală de TVA a crescut din această vară de la 19% la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost înlocuite cu o singură rată redusă, de 11%.
Cotele mai ridicate de TVA presupun și venituri mai mari la buget, dar cu cât sumele care se rulează pe acest tip de taxă cresc, devine totmai atractivă pentru evaziune și infracțiuni economice.
Combaterea evaziunii la TVA este vehiculată constant ca potențială sursă de creștere a veniturilor la buget fără a pune și mai mare pe contribuabilii care își achită în mod corect taxele.
Decalajul de încasare la TVA
România, lider în UE în ce privește pierderile la colectarea TVA Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021.
Datele preliminare pentru 2023, indică o creștere a neîncasării la TVA la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei.
Presiune pe buget, plan majorat de colectare pentru ANAF
ANAF este sub presiune să colecteze cât mai mult la buget, având în vedere deficitele ridicate, dobânzile mari la care se împrumută statul și faptul că România este în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, după ce anul trecut a încheiat cu un deficit ESA de 9,3%, cel mai ridicat din UE.
Ținta de deficit bugetar pentru anul 2025 este de 8,4% din PIB, în termeni cash (standardul național) dar și ESA (standardul UE), și a fost stabilită ca urmare a primei rectificări bugetare din acest an, de la început de octombrie.
Guvernul a adoptat la început de octombrie prima rectificare bugetară, cu un obiectiv de deficit de 8,4% din PIB, majorat de la 7% în legea bugetului de la începutul acestui an. Astfel, deficitul bugetar prevăzut anterior la 134,65 miliarde lei a fost majorat cu 24,58 miliarde lei.
Noua țintă de deficit reprezintă doar o reducere marginală față de 8,65% anul trecut, dar a fost agreată cu Comisia Europeană, în contextul în care în prima jumătate a anului reforma fiscală a fost amânată din cauza alegerilor, iar măsurile de stabilizare a finanțelor adoptate de către guvernul Bolojan în iulie produc efecte doar parțial în acest an.
Pentru anul următor, ținta de deficit, agreată și cu Comisia Europeană, este de 6,2% din PIB.















