ANALIZĂ-INFOGRAFIC Primăriile nu mai sunt interesate de reabilitare termică. Programul are rezultate dezastruoase. De fonduri europene se ating aproape în exclusivitate bucureștenii

Guvernul a decondat primăriilor din țară doar 5,5 milioane lei în cadrul programul de reabilitare termică finanțat de stat, în 2018, marcând astfel cel mai prost an din ultimii zece, de când există această subvenție, conform datelor Profit.ro. În paralel, au explodat plățile din fonduri europene, cu precizarea că o parte însemnată a ajuns doar în Sectorul 3 din București.

Anul trecut, primăriile au reușit să cheltuiască abia 27,5% din fondurile alocate de stat programului de reabilitare termică și au finalizat doar 12 blocuri cu 419 apartamente, cel mai mic volum din ultimul deceniu, potrivit datelor transmise Profit.ro de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În ultimii patru ani se constată o scădere graduală abruptă a deconturilor. Astfel, dacă în 2014 primăriile au atras 33,5 milioane de lei, adică aproape 60% din fondurile alocate de stat programului, în 2018 au fost decontate abia 5,5 milioane de lei.

Anul trecut au fost recepționate cu 76% mai puține apartamente decât în 2017 prin programul finanțat de stat. La începutul anului trecut, Ministerul Dezvoltării a propus finanțarea lucrărilor de execuție a 241 de blocuri cu 12.475 de apartamente, aproximativ dublu față de planul anului anterior.

Planurile ministerului nu se mai întâlnesc însă de mulți ani cu realitatea. Din 6.000 de apartamente planificate în 2017 au fost realizate abia un sfert, iar din cele programate pentru 2018 a fost executat un număr reprezentând 3,3%.

CITEȘTE ȘI Impozite mai mari în acest an pentru proprietarii de spații. Cum poți plăti impozitul minim pe clădire

Totuși, primăriile au finalizat anul trecut 38 de proiecte care cuprind 279 de blocuri cu aproape 20.000 de apartamente, cu ajutorul finanțărilor din Programul Operațional Regional. În cadrul Axei prioritare dedicate reabilitării termice au fost decondate fonduri europene în valoare de 77,3 milioane euro. Problema este că o parte însemnată din aceste fonduri a fost direcționată tot spre Sectorul 3.

Primăria condusă de Robert Negoiță pare a fi una dintre cele mai eficiente din țară în accesarea fondurilor europene pentru acest tip de lucrări. Lista proiectelor contractate pentru reabilitare termică în regiunea București-Ilfov la finalul anului 2018 cuprinde, la primul apel, 40 de proiecte cu câte 288 de blocuri, a căror cerere de finanțare a fost de circa 106 milioane euro. Dintre acestea 38 sunt contracte câștigate de Sectorul 3.

În cadrul celui de-al doilea apel au fost contractate 46 de proiecte cu câte 381 de blocuri, a căror cerere de finanțare a fost de circa 173 milioane euro. Dintre acestea, 34 de proiecte sunt atrase de Sectorul 3.

În 2016 au fost renovate 231 de blocuri din fonduri europene, iar un an mai târziu, 170 de imobile doar în Sectorul 3.

Soluții pierdute pe traseu

Ministerul Dezvoltării are la îndemână cel puțin două programe care ar putea grăbi renovarea imobilelor. Acestea sunt prezentate în cadrul Strategiei Naționale a Locuirii. Documentul, care are la bază un raport extins al Băncii Mondiale, a fost actualizat recent, după desemnarea lui Eugen Teodorovici ca ministru interimar al Dezvoltării și a reintrat pe circuitul de avizare internă.

CITEȘTE ȘI INFOGRAFIC Coșmarul cumpărătorilor de apartamente aflați în mijlocul tranzacției: Fluctuația cursului valutar le-a șters banii de mobilă în câteva zile

„După însușirea de către viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naționale a Locuirii va fi transmis spre avizare ministerelor interesate, iar apoi înaintat Guvernului spre adoptare. Data adoptării Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naționale a Locuirii va depinde de durata parcurgerii procedurilor de avizare, conform legii“, se arată într-un răspuns formulat de minister pentru Profit.ro.

În această strategie sunt propuse subvenționarea lucrărilor de reabilitare termică a locuințelor individuale (pe modelul celor acordate locuitorilor la bloc), pentru familiile cu venituri reduse, și elaborarea unui program național de reabilitare a clădirilor și cartierelor istorice, prin care să fie asigurată o cofinanțare de la bugetul de stat și local în vederea acoperiri a 50-80% din costul reparațiilor.

Până acum au trecut prin reabilitare termică circa 170.000 de apartamente, adică abia 7% din locuințele care necesită renovare.