Țările Europei Centrale și de Est au avut beneficii mari de pe urma fondurilor europene, dar termenul limită de anul viitor pune presiunea timpului pe absorbția banilor din facilitățile de redresare și reziliență, arată ING Bank, care se așteaptă la creșterea intrărilor de bani UE în special în România și Polonia, sume care să sprijine investițiile și creșterea economică.
România e mijlocașă în clasamentul încasărilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu circa jumătate din alocări (față de media de 54%), fiind peste unele țări din regiune, dar mult sub liderii vestici.
Astfel, Polonia a accelerat încasările după ce noul guvern a deblocat PNRR, în timp ce Ungaria are cele mai multe fonduri blocate, ca urmare a disputelor cu UE privind statul de drept și care probabil vor constitui un subiect important în alegerile de anul viitor, notează ING.
România ar trebui să accelereze puternic absorbția de fonduri europene în 2026 și să ajungă la un an record de intrări, cumulând Programul Național de Reziliență și Redresare cu Fondurile de Coeziune din exercițiul 2021-2027.
PNRR revizuit al României a fost redus la 21,4 miliarde de euro (circa 6% din PIB) - din care 13,6 miliarde de euro granturi și 7,8 miliarde de euro împrumuturi), în scădere de la 28,5 miliarde de euro inițial. Fondurile de Coeziune pentru 2021-2027 totalizează 31 de miliarde de euro (aproape 9% din PIB).
ING notează relocarea a aproape 2,2 miliarde de euro de la împrumuturi la granturi, în special în ceea ce privește Autostrada A7 a Moldovei, în timp ce unele proiecte spitalicești și feroviare au înregistrat reduceri bugetare sau au fost mutate către alte fluxuri de finanțare. Unele segmente din A8 Unirii (Tg Mureș - Iași) ar putea fi finanțate din fondurile de coeziune sau chiar prin programul SAFE, mai notează ING.
România a încasat doar 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată, care trebuia să ajungă la 2 miliarde de euro. Restul fondurilor sunt în așteptarea măsurilor privind pensiile speciale, guvernanța corporativă în întreprinderile de stat și operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
În total, România a încasat 6,4 miliarde de euro din granturile PNRR, 4,3 miliarde de euro din împrumuturile PNRR și 5,7 miliarde de euro din fondurile clasice.
„Privind spre anul viitor și având în vedere că PNRR expiră în august 2026, guvernul se confruntă cu presiuni pentru a accelera reformele și implementarea proiectelor, în special în domeniul infrastructurii, al sănătății și al digitalizării”
ING arată că „2026 ar putea fi teoretic un an record în ceea ce privește intrările de fonduri UE”, cu aproape 11 miliarde de euro rămase din PNRR renegociat, plus în jur de 4-5 miliarde de euro din Fondurile de Coeziune. Sumele reprezintă aproape 4% din PIB estimat pentru acest an.
„Cu toate acestea, ineficiențele administrative persistente, incertitudinea politică și execuția lentă a proiectelor continuă să împiedice absorbția completă a fondurilor disponibile. Prin urmare, riscul de a pierde parțial o parte din alocări rămâne real”, avertizează ING.
Pentru România și celelalte țări din regiune mai sunt disponibile și împrumuturile ieftine din programul SAFE, disponibile pentru o perioadă de până la 45 de ani și cu o perioadă de grație de 10 ani la rambursarea principalului. Sumele sunt disponibile pentru achiziții în domeniul apărării, în principal din spațiul intracomunitar.
Polonia (43,7 miliarde de euro), România (16,7 miliarde de euro) și Ungaria (16,2 miliarde de euro) au cele mai mari alocări, dintr-un total de 150 de miliarde de euro. Planurile trebuie depuse până la finele lunii noiembrie.
Ungaria stă cel mai prost
Ungaria este cea mai întârziată țară în derularea PNRR, cu doar 920 de milioane de euro încasate sau 9% din total, și are, de asemenea, o absorbție slabă, cu doar 29%.
Polonia a ajuns la 35%, după un start slab, cauzat de disputele guvernului precedent cu UE. Slovacia și Cehia au depășit 60%.
În cazul Ungariei, ING notează că tensiunile cu UE rămân ridicate și că există puține perspective de rezolvare a problemelor în viitorul apropiat.
„Fondurile înghețate din cauza problemei statului de drept continuă să aibă un impact negativ asupra economiei ungare. Creșterea PIB real a stagnat timp de trei ani. Perspectivele de creștere rămân neclare, în principal din cauza încrederii scăzute a consumatorilor și a mediului de afaceri și a lipsei activității de investiții. Dacă fondurile UE înghețate ar fi eliberate, banii ar putea circula înapoi în economie, crescând cererea internă. Acesta este motivul pentru care viitoarele alegeri parlamentare se concentrează din ce în ce mai mult pe problema obținerii fondurilor UE”, notează ING.
Pe de o parte, guvernul Fidesz a anunțat în repetate rânduri că va apela la dreptul de veto pentru a convinge UE să-i elibereze banii, pe de altă parte, principalul partid de opoziție, TISZA, susține că va achiesa la normele UE privind statul de drept și va obține accesul la fonduri, în cazul în care va câștiga alegerile din primăvara lui 2026.
Timpul rămâne foarte strâns, notează însă ING, și chiar dacă un partid politic reușește să deblocheze fondurile până la 31 august 2026, cererile de finanțare specifice proiectului trebuie totuși depuse până la 30 septembrie 2026.
Ungaria ar putea fi nevoită chiar să dea bani înapoi în perioada următoare.
„Dacă guvernul nu respectă mecanismul de condiționalitate a statului de drept până la sfârșitul anului 2025, va pierde încă 1 miliard de euro din pachetul Fondului de Coeziune. Dacă Ungaria nu se conformează până la termenul limită PNRR, va trebui, de asemenea, să ramburseze plățile în avans PNRR (aproximativ 1 miliard de euro)”, arată ING.
Totodată, Ungaria încă plătește o penalizare zilnică de 1 milion de euro pentru politica sa privind azilul, pe lângă penalizarea de 200 de milioane de euro suportată în iunie 2024, sume care se scad din fondurile UE disponibile.
În cazul Poloniei, din cele 23 de miliarde de euro rămase din PNRR, este anticipată circa 70% din sume vor fi alocate beneficiarilor până la finele lui 2026. ING se așteaptă ca Polonia să înregistreze o revenire a investițiilor anul viitor, pe baza banilor europeni.
ING estimează că economia României va accelera la o creștere de 1,4% anul viitor, față de 0,3% în acest an, ritm care se va păstra însă cel mai slab din regiune, după Ungaria (2,3%), Cehia (2,6%), Bulgaria (2,7%) și Polonia (3,4%).
