Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Simtex SA, care a fost declarată în 2004 ″societate strategică″, prin hotărâre de guvern, se afla în insolvență din 2008 și a intrat în faliment în iunie anul trecut.
Întreprinderea a avut în coordonare, până în 1990, întreaga activitate de cercetare-proiectare a institutelor din cadrul Ministerului Industriei Electrotehnice.
Simtex SA făcea proiectare mecanică, hidro-pneumatică și electrică (hard și soft), proiectare tehnologică pentru mașini cu comandă numerică, modernizare și testare de mașini-unelte, precum și școlarizare de personal operator de mașini cu comandă numerică, fiind și integrator de sistem în domeniu.
Cel mai mare acționar al Simtex SA, cu 35,7562% din capital, este firma Bega TM SA a lui Valentin și Emil Cristescu, radiată însă în 2019, după ce fusese absorbită de Bega Turism SA, deținută de aceiași antreprenori timișoreni, potrivit termene.ro.
Fondul Proprietatea are circa 30% din Simtex.
În perioada 1997-2010, compania a fost listată pe platforma Rasdaq a Bursei de Valori București (BVB).
În iulie 2025 au fost scoase la vânzare, la licitație, terenuri intravilane, construcții administrative și industriale, anexe și bunuri mobile ale companiei, la un preț total de pornire de peste 5 milioane euro, plus TVA, care ar acoperi datoriile totale recunoscute ale Simtex, de peste 21 milioane lei, din care mai mult de 14,7 milioane lei către ANAF.
″Ansamblul imobiliar deținut de Simtex SA include clădiri administrative și hale industriale edificate în perioada 1969–1983, pe un teren amplu situat în zona industrială Faur – Sector 3, București. Starea tehnică generală a construcțiilor este medie spre slabă, cu degradări evidente ale structurii de închidere, ale finisajelor interioare și exterioare, precum și ale instalațiilor.
Activul se valorifică împreună cu bunurile mobile aferente. Bunurile mobile constau preponderent în utilaje și echipamente industriale utilizate în prelucrarea metalelor, fabricate în perioada comunistă sau în anii '80–'90. Acestea includ strunguri convenționale, mașini de alezat, frezat, rectificat, preșe hidraulice, echipamente de măsurare, transformatoare și mobilier tehnic, precum și stocuri de materiale și consumabile″, se arată în prezentarea proprietății scoase la vânzare.
Activele nu au putut fi valorificate la prețul de pornire menționat, de peste 5 milioane euro plus TVA, potrivit unui document al lichidatorului judiciar.
Ulterior, luna aceasta, lichidatorul a primit o ofertă fermă de cumpărare a platformei industriale Simtex în valoare de 3.768.512 euro, reprezentând circa 75% din valoarea de piață a bunurilor. În consecință, creditorii Simtex au aprobat recent organizarea unei licitații la care prețul de pornire să fie cel din oferta primită.
″(…) lichidatorul judiciar apreciază că oferta de cumpărare formulată de societatea Hidro Salt-B SRL este una pertinentă și oportună, asigurând în prezent acoperirea integrală a masei credale. Prin urmare, valorificarea activului platforma industrială la nivelul actual ofertat de 75% din valoarea de piață, care este în concordanță cu valoarea minimă de lichidare și interesul concret exprimat de posibili investitori din piață, ar asigura astăzi acoperirea integrală a masei credale″, se menționează în document.
Ofertantul Hidro Salt-B-92 SRL este o companie specializată în lucrări de construcții și hidroizolații, înființată în 1996 și controlată de Georgeta Băiculescu, potrivit termene.ro.
Societatea a terminat anul trecut cu profit net de 13,7 milioane lei, venituri totale de 111,6 milioane lei și un efectiv mediu de 235 de angajați.
Simtex SA avea plan de reorganizare încă din 2008, anul intrării în insolvență, însă nu a reușit să îl ducă la îndeplinire.
″(…) instanța subliniază că încă din 09.03.2022 a fost prorogată discutarea trecerii la faliment, pentru a da posibilitatea debitoarei de a găsi resursele necesare interne sau exterioare pentru a se redresa și pentru a îndeplini obligațiile din planul de reorganizare. Au fost emise adrese către Ministerul Energiei, însă nici debitoarea și nici Ministerul nu au propus soluții viabile pentru continuarea procedurii, cu respectarea planului de reorganizare.
Nici până în prezent debitoarea nu a dovedit redresarea activității și nici premisele unei astfel de redresări, singurele demersuri efectuate fiind cele de lichidare a patrimoniului. Or, lichidarea patrimoniului e o etapă în procedura falimentului, iar administratorul judiciar nu a indicat în concret care sunt măsurile care ar conduce la respectarea planului în situația prorogării trecerii la faliment, limitându-se la a susține că urmează să facă demersuri pentru a valorifica bunurile aparținând debitoarei″, se arăta în motivarea deciziei judecătorești din iunie 2024, de intrare în faliment a Simtex SA.
În 2016, fostul deținător al participației statului român, Ministerul Economiei, se lăuda public că Simtex ″a proiectat și executat, în premieră pentru companie, o mașină de presat locașe circulare carcasă cu diferențial auto cu alimentare-evacuare automată cu robot KUKA tip PCF 340 AM 07, primul utilaj de acest fel dintr-un contract extern, care se referă la realizarea a 4 utilaje pentru prelucrarea carcasei diferențial auto, cu o valoare de 1.700.000 euro″.
Compania a raportat pe anul trecut profit net de 3,35 milioane lei, la venituri totale de aproape 4,9 milioane lei (în principal din vânzări de bunuri), precum și un efectiv mediu de 15 angajați.
La momentul intrării în insolvență, în 2008, Simtex avea peste 100 de salariați.
