Consiliul Concurenței apreciază că proiectul de OUG pentru reducerea adaosului comercial în retail ar putea avea rezultatele urmărite, respectiv acelea de scădere a prețurilor pentru produsele alimentare în cauză. Este concluzia punctului de vedere transmis de Consiliul Concurenței, în urma notificării primite de instituția condusă de președintele Bogdan Chirițoiu cu privire la textul proiectului de ordonanță de urgență pentru ieftinirea produselor alimentare de bază.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”Având în vedere consultările cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care au relevat disponibilitatea operatorilor economici implicați de a participa și de a susține această măsură, în forma propusă de Guvern, Consiliul Concurenței apreciază că proiectul de OUG ar putea avea rezultatele urmărite, respectiv acelea de scădere a prețurilor pentru produsele alimentare în cauză”, este concluzia din documentul transmis de Consiliul Concurenței în atenția Ministerului Agriculturii, arată Agrointel.
”Consiliul Concurenței este interesat de procesul de elaborare și aprobare a actelor normative cu posibil impact anticoncurențial. În acest sens, autoritatea de concurență își exprimă tot sprijinul și disponibilitatea cu privire la implicarea sa în acest proces, respectiv elaborarea unor acte normative ce promovează concurența și respectă normele referitoare la ajutorul de stat, venind în sprijinul unui mediu economic sănătos și durabil”, se încheie punctul de vedere semnat de președintele CC, Bogdan Chirițoiu.
Punctul de vedere al Consiliului Concurenței este pozitiv, dar conține și o serie de aspecte asupra căruia Guvernul trebuie să fie atent în implementarea OUG. Astfel, unul dintre acesta vizează modalitatea de implementare a cotei de adaos comercial cumulat pe întreg lanțul de distribuție, de maximum 5%.
Consiliul Concurenței atrage atenția aici că acest deziderat ”poate fi dificil de implementat, odată ce actorii de la acest nivel nu cunosc informații sensibile referitoare la adaosul aplicat de concurenții acestora; o posibilă urmare a acestei prevederi ar putea fi și transparentizarea excesivă a pieței, la nivelul celor mai sensibile caracteristici, respectiv preț, cost, adaos comercial, care poate amplifica efectele negative asupra pieței”.
Punctul de vedere clarifică și un aspect care a suferit numeroase speculații în spațiul public: că, la fel ca în cazul laptelui, scăderea de preț va viza doar produsele românești. Consiliul Concurenței semnalează în proiectul de OUG ”lipsa unor prevederi similare cu privire la aplicabilitatea restricțiilor pentru produsele provenite din import, de la persoane juridice care nu sunt înregistrate în România (pentru produse procesate în afara teritoriului național)”.
Distribuitorii și retailerii pot sabota ieftinirea alimentelor de bază
Consiliul Concurenței atrage atenția că singurii care pot sabota ieftinirea alimentelor de bază sunt distribuitorii și retailerii. ”Pentru unele produse, lanțurile de distribuție sunt mai complexe și astfel sunt implicați mai mulți actori până la clientul final. Într-un astfel de caz, impunerea unui plafon unic ar putea conduce la accentuarea dezechilibrelor pe întreg lanțul de aprovizionare. Riscul cel mai mare pe care o astfel de propunere îl comportă este acela ca distribuitorii și retailerii să refuze să mai furnizeze aceste produse, cu justificarea că acestea le produc pagube economice”, se arată în punctul de vedere al CC.
”Limitarea, prin Proiectul de OUG, a adaosului practicat de procesatori, respectiv distribuitorii și comercianții de alimente, ar putea fi justificată de existența unui interes public major, precum protejarea consumatorului final, deosebit de vulnerabil în contextul economic actual. În același timp, determinarea oricărui preț reglementat este o sarcină complexă, pentru a balansa eficient stimulentele furnizorilor de a funcționa și a continua să pună produse pe piață, asigurând în același timp că profiturile nu sunt nici excesive, dar nici insuficiente. Reglementarea prețurilor poate avea consecințe negative nedorite, precum denaturarea nivelurilor optime de ofertă sau cerere, dar și facilitarea înțelegerilor între întreprinderi de a alinia prețurile produselor”, precizează Consiliul Concurenței.
Punctul de vedere al Consiliului Concurenței arată că instituția este de acord ca ANAF să fie structura care vizează aplicarea prevederilor OUG întrucât ”este autoritatea cea mai bine plasată în ceea ce privește aplicarea regulilor de natură fiscal-contabilă (printre care verificarea elementelor de cost/adaos)”, în timp ce ”Consiliul Concurenței va utiliza toate instrumentele legale de care dispune pentru a monitoriza evoluția prețului la raft (solicitări de informații, aplicația Monitorul Prețurilor etc.)”.
