Instituțiile publice, dar și companiile de stat, obligate să cumpere alimente de la producători locali. Puterea: Vor urma comercianții, mici sau mari

Toate instituțiile publice - școli, spitale, armată etc. - și companiile de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern, precum cantine, restaurante, magazine alimentare, depozite alimentare, vor fi obligate să cumpere produse agro-alimentare de la producători locali, organizați în lanțul scurt de aprovizionare, și abia în ultimă instanță din alte state UE, conform unui proiect legislsativ inițiat de actuala putere și adoptat de Senat. Proiectul prevedea și cote minime, care urmau să crească până la 75% din achiziții, dar în urma avertismentelor Consiliului Concurenței, aleșii puterii au renunțat la aceste prevederi. 

Ce așteptări au de la magazinele online din România clienții de pe piețele regionale de interes (Bulgaria, Grecia, Polonia, Slovacia și Ungaria), perspectivele economice ale comerțului online în anul 2023, răspunsurile pieței de curierat la cerințele tot mai specifice ale clienților, în contextul provocărilor anului, vor fi prezentate la Conferințele „Barometrul e-Commerce”, organizate de Profit.ro în parteneriat cu DPD România și devenite deja o tradiție. În acest an, conferința va fi organizată pe 7 martie, la Marriott Grand Hotel Bucharest, urmând să fie transmisă în direct și de PROFIT NEWS TV

Reprezentanții actualei puteri, prin senatorul PNL George Scarlat, au arătat, la dezbaterea proiectului, că, după promulgare, legea va fi amendată astfel încât achiziția din lanțul scurt de aprovizionare să fie obligatorie și pentru mediul privat.

”Vom veni clar cu amendament la această lege pentru a introduce acest mecanism de aprovizionare pe lanțul scurt inclusiv comercianților, fie ei mici sau mari, din România”, a spus senatorul PNL, George Scarlat, președinte al Comisiei pentru agricultură din Senat.

De ce este important: În urma amenințării de a fi dată în judecată de Uniunea Europeană, România a trebuit să elimine din legislație prevederea ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, marile magazine să vândă aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă de la producători locali. Ulterior, însă, în 2020, PSD a inițiat un proiect de lege care prevedea ca unitățile militare, spitalele, cantinele sociale, școlile, penitenciarele și alte instituții publice să fie obligate să cumpere numai bunuri alimentare de producție internă, realizate exclusiv din materii prime românești. La scurt timp și PNL a propus un proiect similar, care prevedea ca alimentele să fie tradiționale și să aibă tricolorul, stema țării sau alte însemne oficiale de stat. 

CITEȘTE ȘI Scutire avizată la Codul Fiscal pentru construirea de spitale și livrări de echipamente medicale, TVA eliminată la proteze și produse ortopedice

Proiectul definește lanțul scurt de aprovizionare drept ”circuit de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală, precum și relații geografice și sociale strânse între producători, procesatori și consumatori”. Acest lanț va funcționa pe principiul ”de la fermă la consumator”, în acord cu Pactul ecologic european și Strategia ''De la fermă la consumator” a Comisiei Europene.

”Beneficiarul din lanțul scurt de aprovizionare este persoana juridică de drept public și privat cu capital majoritar de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern de tipul cantine, restaurante, magazine alimentare, depozite alimentare”, prevede proiectul, în care se specifcă că programele naționale ”Laptele și cornul” și "Masa caldă” fac parte din aceste tipuri de activități.

Inițiativa stabilește că persoanele juridice de drept public și privat cu capital majoritar de stat care desfășoară activități de alimentație publică în regim comercial sau cu circuit intern ”sunt obligate să participe de drept la lanțul scurt de aprovizionare”.

CITEȘTE ȘI Firmele, obligate să răspundă clienților la telefon în cel mult 5 minute. Amenzi de zeci de mii de lei, în caz contrar

Lanțurile scurte de aprovizionare 

Noua propunere legislativă instituite scale ale ”lanțului scurt de aprovizionare” organizate pe 7 niveluri, pornind de la raza administrativ-teritorială a unei comune, apoi cea a unui oraș sau a unui municipiu, a unei județ și a unei regiuni, ajungând la ultimele 2 lanțuri de aprovizionare care cuprind ”întreg teritoriul național al României”, respectiv ”întreg teritoriul Uniunii Europene”.

Inițiatorii explică și cum ar trebui să decurgă achizițiile în funcție de aceste lanțuri de aprovizionare:

”Beneficiarii sunt obligați să respecte și să aplice lanțul scurt de aprovizionare în ordine crescătoare, în mod gradual, începând de la Lanțul 1 până la Lanțul 7.

Exemplu: Astfel, X, entitate publică, se aprovizionează de la fermierul Y din comuna Z conform Lanțului 1.

Dacă nu găsește alimentele la cantitatea sau calitatea dorită, X poate să meargă să se aprovizioneze de la A din orașul B, învecinat cu comuna Z, B și Z făcând parte din Lanțul 2.

Dacă A nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 2, X se aprovizionează din orașul D care face parte, alături de B și Z, din județul I, toate fiind incluse în Lanțul 3.

Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 3, se aprovizionează din oricare dintre județele M, N sau O care, împreună cu județul I, fac parte din aceeași regiune, formând regiunea F conform NUTS 2 (organizarea dministrativp a UE - n.r.) și Lanțul 4.

Dacă X nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 4, se aprovizionează din oricare dintre județele S1, T1 sau R1, care fac parte din regiunea STR conform NUTS 1, formând Lanțul 5.

Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 5, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul național, formând Lanțul 6.

Dacă nu găsește alimentul la cantitatea și calitatea dorită în Lanțul 6, X se aprovizionează de oriunde de pe teritoriul Uniunii Europene, formând Lanțul 7”.

Proiectul prevede explicit că instituțiile de stat pot accesa lanțul scurt de aprovizionare superior doar dacă: a)    produsul alimentar nu există în lanțul scurt de aprovizionare curent; b) produsul alimentar din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent nu îndeplinește standardele de calitate pentru activitatea economică desfășurată; c) relațiile comerciale sunt afectate în cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent; d) prețul de achiziție al produsului alimentar din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent este mai mare decât cel din cadtul lanțului scurt de aprovizionare imediat superior; e) în cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent există o vânzare în pierdere mai mare de 30 de zile; g) prețul de vânzare către consumator din cadrul lanțului scurt de aprovizionare curent este mai mare decât cel din cadrul lanțului scurt de aprovłzłonare superior.

Nerespectarea acestor condiții se va sancționa cu amendă contravențională reprezentând 5% din valoarea contractului. 

CITEȘTE ȘI Ciucă și Daea se angajează ca în 2 ani să aducă la zero deficitul balanței comerciale a României la alimente

Produsele care vor trebui achiziționate din lanțul scurt

Proiectul prevedea ca până la 1 ianuarie 2023 să fie obligatorie achiziționarea în acest mod a minimum 50% din alimente, iar până la 1 ianuarie 2024 cel puțin 75% din alimente să fi achiziționate astfel. În ambele procente trebuie să se regăsească minimum 25% produse ecologice, dar aceste cote au fost eliminate.

De asemenea, sunt stabilite categoriile de produse care se vor achițizona conform lanțului scurt de aprovizionare:

a) Pentru filiera de produs came se aplică prevederile pentru următoarele specii: porc, pasăre, oaie, capră, vită, pește;

b) Pentru filiera ouă se aplică prevederile pentru toate categoriile;

c) Pentru filiera de produs legume se aplică revederile pentru următoarele categorii: cartof, fasole (boabe), fasole verde, ceapă, usturoi, morcov, țelină, păstârnac, pătrunjel de rădăcină, varză, castraveți, pătlăgele roșii, vinete, ardei, salată verde, ridiche, sfeclă roșie, brocoli, conopidă, gulie, ciuperci, dovlecel verde, verdețuri aromatice, dovleac, mazăre, porumb zaharat și praz;

d) Pentru filiera de produs fructe se aplică prevederile prezentului act normativ pentru următoarele categorii: mere, pere, prune, piersici, caise, cireșe, vișine, struguri, pepeni, căpșuni, gutui, nuci, afine, mure, cătină, coacăze, zmeură și alune;

e) Pentru filiera miere de albine se aplică prevederile pentru toate sortimentele de miere;

f) Pentru filiera de produs lapte se aplică prevederile pentru toate produsele lactate;

g) Pentru filiera de produse de panificație se aplică prevederile pentru toate tipurile de pâine și produse de panificație. 

Proiectul mai prevede că în vederea colectării și a depozitării, Ministerul Agriculturii și autoritățile administrației publice locale înființează și organizează antrepozite regionale disponibile, avându-se în vedere lanțul cel mai scurt de aprovizionare de la producător la aceste depozite.

CITEȘTE ȘI Angajații ar putea primi contravaloarea în bani a tichetelor de creșă

Amenzi și obligații pentru furnizori

Furnizorii din lanțul scurt de aprovizionare sunt definiți drept fermierii și membrii cooperatori sau cooperativele agricole, iar proiectul prevede că: ”Nerespectarea condițiilor din caietul de sarcini de către fermieri se sancționează cu amendă în cuantum de 5% din valoarea contractului”.

Aleșii au mai astabilit că: ”Reprezentanții organizațiilor interprofesionale pentru produse agroalimentare, înființate în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1308/2013 referitoare la Organizarea Comună de Piață și cu legislația națională privind organizațiile interprofesionale pentru fiecare filieră de produs, raportează anual, până la data de 31 octombrie, producția prognozată pentru anul următor”, pentru categoriile de produse menționate.

În 90 de zile de la promulgarea legii, Ministerul Agriculturii va propune Guvernului, spre adoptare, normele metodologice de aplicare a noii legi.

CITEȘTE ȘI Artiștii cu venituri din activități diferite vor putea fi înregistrați ca ”lucrător cultural profesionist”. Vor plăti impozit, dar vor avea vechime în muncă, deduceri, concedii și indemnizații

Avertismentele Consiliului Concurenței

Autoritatea de concurență a transmis aleșeilor că prevederile din proiect ar putea conduce la dezvoltarea economică locală și la relații mai strânse între producătorii locali și consumatorii finali, dar cu toate acestea a avertizat că ”o intervenție a statului în sectorul comercializării produselor alimentare prin intermediul unor acțiuni de tipul celor cuprinse în propunerea legislativă ar trebui realizată cu prudență, efectele resimțindu-se pe întregul lanț de aprovizionare”.

În mod particular, recomandarea Consiliului Concurentei a fost ”de a nu ridica bariere la intrarea pe piață, ca urmare a achizițiilor realizate de beneficiari din lanțul scurt de aprovizionar”. 

”Recomandarea vine în contextul în care, inclusiv stabilirea în sarcina beneficiarilor a unui prag de achiziții de produse alimentare de minim 75% din necesarul acestora de achiziții, coroborat cu instituirea unor arii geografice, astfel cum este prevăzut în proiectul de ăropunere legislativă, ar putea conduce în practică la garantarea unei piețe de desfacere unui număr limitat de furnizori”, a transmis Consiliul senatorilor, care au renunțat, ca urmare la impunerea unor cote de achiziție.

Potrivit Concurenței, orientările Comisiei Europene prevăd un beneficiu de exceptare, din punct de vedere concurențial, pentru acordurile de achiziții între cumpărători, în cazul unei cote de piață care se situează sub 15% din piață.

”Aceste tipuri de obligații ale beneficiarilor, în ceea ce privește achizițiile de produse alimentare din lanțul scurt de aprovizionare, în contextul stimulării furnizorilor (prin garantarea unei piełe de desfacere) de a comercializa prin lanțul scurt de aprovizionare, ar putea conduce la o limitare a cantităților de produse disponibile pe piața din amonte pentru alți comercianți. S-ar putea genera, astfel, un impact pe piața din aval, constând în posibile reduceri ale ofertei de produse alimentare, precum și posibile creșteri ale costurilor de achiziție (generate de eventuale achiziții din zone geografice mai îndepărtate), cu consecința creșterii prețurilor la nivelul consumatorilor finali”, mai arată însă Consiliul Concurenței.

CITEȘTE ȘI La o lună de la introducerea cotei de 5% a TVA pentru fotovoltaice, aleșii și-au dat seama că au uitat să includă echipamente, iar legea e neclară

Autoritatea de concurență mai atrage atenția că definirea lanțului de aprovizionare prin raportare la anumite arii geografice, coroborat cu impunerea obligației de respectare a lanțului de aprovizionare în ordine crescătoare, în mod gradual, ar putea conduce, în fapt, la limitarea posibilității beneficiarilor de alegere a furnizorilor de produse agroalimentare.

”Criteriile obiective, menționate în proiectul de propunere legislativă, care ar permite unui beneficiar să acceseze un lanț scurt de aprovizionare superior, deși extensive, ar putea să nu acopere, în practică, diversitatea factorilor pe care se construiește opțiunea de achiziție a produselor agroalimentare de către beneficiari”, consideră Consiliul Concurenței.

De asemenea, Consiliul arată că ”transmiterea raportărilor privind producția de produse agroalimentare prognozată pentru anul următor, de către reprezentanții organizațiilor interprofesionale sau ai asociațiilor de furnizori, poate conduce la o transparentizare forțată a piețelor pentru categoriile de produse vizate de proiect”.

Proiectul va fi transmis acum deputaților pentru dezbatere și vor final, iar pentru a intra în vigoare trebuie apoi promulgat de către șeful statului.