' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
La acest moment, România ocupă locul 32 din 42 de țări europene.
Comparativ cu 2025, România coboară o poziție în clasament (de pe locul 31 pe locul 32).
Puterea de cumpărare pe cap de locuitor se ridică la 11.283 euro. Aceasta reprezintă aproximativ 53% din media europeană, de 21.153 euro.
Top 10 județe din România după puterea de cumpărare în 2026
| Loc | Județ | Indice național* | Indice european* |
| 1 | București | 203.3 | 108.5 |
| 2 | Cluj | 153.1 | 81.6 |
| 3 | Ilfov | 152.3 | 81.2 |
| 4 | Timiș | 146.0 | 77.9 |
| 5 | Sibiu | 124.9 | 66.6 |
| 6 | Brașov | 122.0 | 65.1 |
| 7 | Prahova | 103.6 | 55.3 |
| 8 | Argeș | 103.4 | 55.1 |
| 9 | Constanța | 101.8 | 54.3 |
| 10 | Alba | 99.3 | 52.9 |
Sursa: NIQ Purchasing Power România 2026 | *Indice: valoarea pe locuitor raportată la media corespunzătoare, unde media = 100.
Bucureștiul rămâne într-o categorie aparte
Cu o putere de cumpărare de 22.941 euro pe cap de locuitor, Bucureștiul rămâne de departe cel mai puternic județ din România. Capitala este singurul județ care depășește media europeană, înregistrând un indice european de 108,5.
Capitala depășește de două ori media națională
Bucureștiul atinge un indice național de 203,3, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare este de peste două ori mai mare decât media României.
Doar nouă județe depășesc media națională
Numai primele nouă județe din clasament înregistrează niveluri ale puterii de cumpărare peste media națională. Județul Alba, aflat pe locul 10, se situează deja ușor sub reperul național, cu un indice național de 99,3.
Disparitățile regionale rămân semnificative
Diferența dintre cel mai puternic și cel mai slab județ este considerabilă:
- București: 22.941 euro
- Giurgiu: 5.816 euro
Diferența se ridică la aproximativ 17.100 euro pe locuitor. Astfel, locuitorii Bucureștiului beneficiază de aproape patru ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii județului aflat pe ultimul loc în clasament.
Diferențele dintre cele 42 de țări analizate rămân semnificative: locuitorii din Liechtenstein, Elveția și Islanda dispun de venituri disponibile considerabil mai mari decât restul Europei, în timp ce puterea de cumpărare este cea mai redusă în Ucraina, Kosovo și Moldova.
În plus, cele mai recente date evidențiază mai multe schimbări în clasamentul european al puterii de cumpărare. Acestea sunt câteva dintre concluziile noului studiu „NIQ Purchasing Power Europe 2026”, disponibil acum.
În total, europenii vor dispune de o putere de cumpărare de aproximativ 14,5 trilioane de euro în 2026. Acest buget poate fi utilizat pentru locuință, consum, servicii, energie, mobilitate, pensii private și activități recreative. Raportat la populație, aceasta corespunde unei puteri medii de cumpărare de 21.153 euro pe locuitor.
Comparativ cu valoarea revizuită a anului precedent, aceasta reprezintă o[CO1.1][RM1.2] creștere nominală de 4,4%.
Cu toate acestea, nivelul venitului disponibil pentru consum și economii continuă să varieze considerabil între țările europene. România, unde puterea de cumpărare pe cap de locuitor se ridică la 11.283 euro în 2026, coboară de pe locul 31 pe locul 32 la nivel european.
Distribuția puterii de cumpărare în Europa: Norvegia urcă cinci poziții
La fel ca în anii precedenți, Liechtenstein ocupă primul loc în clasamentul european al puterii de cumpărare în 2026. Locuitorii țării beneficiază de o putere de cumpărare de 78.520 euro pe cap de locuitor, echivalentul a 3,7 ori media europeană. Elveția și Islanda ocupă pozițiile a doua și a treia.
În timp ce rezidenții Elveției dispun de 54.730 euro pe cap de locuitor, aproximativ 2,6 ori media europeană, locuitorii Islandei au la dispoziție 44.692 euro pe cap de locuitor. Astfel, puterea de cumpărare din Islanda depășește de peste două ori media europeană.
Top 10 țări europene după puterea de cumpărare în 2026
| Loc în 2026 (loc anul trecut) | Țară | Populație | Putere de cumpărare €/locuitor | Indicele european al puterii de cumpărare * |
| 1 (1) | Liechtenstein | 40,886 | 78,520 | 371.2 |
| 2 (2) | Elveția | 9,051,029 | 54,730 | 258.7 |
| 3 (4) | Islanda | 394,324 | 44,692 | 211.3 |
| 4 (3) | Luxemburg | 690,959 | 43,840 | 207.2 |
| 5 (10) | Norvegia | 5,627,400 | 35,947 | 169.9 |
| 6 (5) | Danemarca | 6,025,603 | 34,344 | 162.4 |
| 7 (7) | Irlanda | 5,440,278 | 31,930 | 150.9 |
| 8 (8) | Austria | 9,219,113 | 31,454 | 148.7 |
| 9 (9) | Germania | 83,577,140 | 31,193 | 147.5 |
| 10 (6) | Marea Britanie | 69,483,939 | 29,921 | 141.4 |
|
| Europa (total) | 686,116,224 | 21,153 | 100.0 |
Sursa: © NIQ Purchasing Power Europe 2026
* Index/locuitor: Media europeană = 100
Cursurile de schimb utilizate pentru țările din afara zonei euro se bazează pe prognoza Comisiei Europene pentru anul 2026, publicată la 21 mai 2026.
Toate celelalte țări din Top 10 înregistrează, de asemenea, un nivel al puterii de cumpărare semnificativ peste media europeană. Cea mai mare schimbare față de anul precedent este consemnată de Norvegia, care urcă de pe locul 10 pe locul 5, cu o putere de cumpărare de 35.947 euro pe cap de locuitor în 2026. În plus, Islanda și Luxemburg își schimbă pozițiile, ocupând acum locurile 3 și 4.
Schimbări ale clasamentului sunt vizibile și în afara Top 10. Ungaria urcă de pe locul 30 pe locul 27, atingând un nivel al puterii de cumpărare de 15.105 euro pe locuitor. Republica Cehă câștigă două poziții și ocupă acum locul 21, cu 17.785 euro pe cap de locuitor.
În total, 17 dintre cele 42 de țări analizate se situează peste media europeană, în timp ce 25 rămân sub aceasta.
Ucraina continuă să ocupe ultima poziție, cu o putere de cumpărare de numai 3.456 euro pe locuitor, aproximativ 16% din media europeană.
Regiunile capitalelor depășesc adesea semnificativ media națională
În multe țări europene, puterea de cumpărare continuă să fie concentrată în regiunile capitalelor. Acest lucru este deosebit de evident în România: în timp ce puterea medie de cumpărare la nivel național este de 11.283 euro pe cap de locuitor, locuitorii regiunii București beneficiază de o medie de 22.941 euro. Astfel, puterea de cumpărare în capitală este de peste două ori mai mare decât media națională.
Și alte regiuni capitale înregistrează valori peste medie. De exemplu, Paris depășește media națională a Franței cu aproximativ 80%, având o putere de cumpărare de 46.366 euro pe locuitor, în timp ce venitul disponibil din Bratislava, Sofia, Praga, Budapesta și Lisabona este cu cel puțin 25% peste media națională a fiecărei țări.
Totuși, acest model nu se aplică tuturor capitalelor europene. În Berlin, puterea de cumpărare de 30.178 euro pe locuitor este cu peste 1.000 euro sub media Germaniei de 31.193 euro. Diferența este și mai pronunțată în Bruxelles, unde puterea de cumpărare se situează cu aproximativ 10% sub media națională.
Regiunile metropolitane concentrează cele mai mari potențiale de piață din Europa
Analizând volumul total al puterii de cumpărare, se remarcă unele dintre cele mai mari regiuni metropolitane europene. Regiunea franceză Île-de-France înregistrează un volum al puterii de cumpărare de aproximativ 396 miliarde de euro, urmată de Lombardia cu 272 miliarde de euro și regiunea metropolitană Istanbul cu 227 miliarde de euro.
Aceste trei regiuni reprezintă profiluri diferite de piață. În timp ce Île-de-France și Lombardia combină populații numeroase cu o putere de cumpărare de peste 25.000 euro pe cap de locuitor, Istanbul atinge un potențial similar datorită dimensiunii sale, în ciuda unei puteri de cumpărare de 14.411 euro pe cap de locuitor.
Despre studiu
Studiul „NIQ Purchasing Power Europe 2026” este disponibil pentru 42 de țări europene, la niveluri regionale detaliate, cum ar fi municipii și coduri poștale, împreună cu date despre populație și gospodării, precum și hărți digitale.
Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și a contribuțiilor obligatorii și include, de asemenea, beneficiile acordate de stat. Studiul indică nivelurile puterii de cumpărare pe persoană și pe an, în euro și ca indice. Puterea de cumpărare NIQ se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate la inflație. Calculele sunt realizate pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile acordate de stat, precum și a prognozelor economice furnizate de institute de cercetare economică.
Consumatorii utilizează puterea lor de cumpărare pentru a acoperi cheltuieli precum cele pentru alimente, locuință, servicii, energie, pensii private și asigurări, dar și alte categorii de cheltuieli, precum vacanțele, mobilitatea și achizițiile de bunuri de consum.
