Retailul alimentar românesc depășește granița istorică de 100 miliarde lei. Cei mai mari jucători din piață

Retailul alimentar românesc depășește granița istorică de 100 miliarde lei. Cei mai mari jucători din piață
scris 17 dec 2018

Afacerile companiilor din comerțul alimentar românesc vor depăși, în acest an, nivelul record de 100 miliarde de lei, următoarele două săptămâni anunțându-se a fi cele mai profitabile pentru retailerii alimentari din tot anul 2018.

Febra cumpărăturilor de Crăciun va duce afacerile companiilor peste nivelul de 103 miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017, estimează analiștii de la KeysFin.

Business-ul din sectorul alimentar a crescut anul trecut cu 7,7% față de 2016 și cu 135% față de 2007, la 97 miliarde de lei. Iar profitul net a avansat cu 16,8% față de 2016 și cu 174,5% față de 2007, la 3,5 miliarde de lei în 2017.

FOTO Statul bate pasul pe loc în transformarea cinematografului Favorit în Centru European, contract de 10 milioane euro blocat 6 ani de birocrație. Cinematograful - o ruină, ieșind din circuit de 20 ani CITEȘTE ȘI FOTO Statul bate pasul pe loc în transformarea cinematografului Favorit în Centru European, contract de 10 milioane euro blocat 6 ani de birocrație. Cinematograful - o ruină, ieșind din circuit de 20 ani

Potrivit analizei, sectorul de retail se află, în prezent, în plin proces de maturizare, după expansiunea galopantă din anii 2000-2010.  Numărul companiilor a scăzut cu 8,8% față de 2016 și rămâne cu aproape 2% sub cel din 2007, la aproape 52 de mii în 2017.

Statistica arată că în retailul alimentar activează 18 companii mari, cu afaceri de 55,9 miliarde de lei în 2017, 235 de companii medii (10,8 mld.lei), 2469 firme mici (15,6 mld..lei) și 49.258 microîntreprinderi (14,5 mld.lei).

"Principalii jucători din piață, Kaufland, Carrefour, Lidl, Auchan și Mega Image și-au consolidat rețelele, iar extinderea geografică a atins un nivel extrem de ridicat. Investițiile semnificative în deschiderea de noi unități și mai ales în publicitate au spulberat, practic, concurența micilor jucători, magazinele independente, buticurile de cartier devenind o prezența tot mai rară. Confruntate cu dificultăți financiare, prinse în constrângerile tot mai puternice ale distribuitorilor de alimente și băuturi, multe dintre magazinele mici s-au închis sau au fost preluate de marii jucători”, arată analiștii.

Retailul alimentar românesc depășește granița istorică de 100 miliarde lei. Cei mai mari jucători din piață

Astfel s-a ajuns ca ponderea companiilor mari să atingă nivelul de 58% în 2017, față de 32% în 2007.

Numărul căutărilor pe eMAG a crescut. Exemple de căutări: \ CITEȘTE ȘI Numărul căutărilor pe eMAG a crescut. Exemple de căutări: "telefon pentru mătușa mea Gabriela", "biberoane care nu curg numai dacă trage bebe", "ce meci e azi", "cum pîrlești un pork", "haloin", "senvici meicăr"

Cele mai mari 10 companii au împreună peste 2.500 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate modernă, discount și cash & carry și generează peste 53% din cifra de afaceri totală.

Liderul pieței continuă să fie Kaufland cu o cifră de afaceri de peste 10 miliarde de lei în 2017, ceea ce reprezintă 10,4% din totalul business-ului la nivel național.

Carrefour se află pe locul secund, cu afaceri de 6,7 miliarde de lei (7%), urmată de Lidl (6,5 miliarde de lei, 6,7% din total), Auchan (5.2 miliarde de lei, 5,4% din total) și Mega Image (4.9 miliarde de lei, 5,1% din total).

"Investitorii străini au ajuns să domine retailul alimentar românesc, controland peste 72% din capitalurile proprii ale companiilor locale .Din prisma capitalurilor proprii deținute, investitorii germani sunt în prim-plan, urmați de cei olandezi, luxemburghezi, francezi, ciprioți și turci. Împreună, primii cinci jucători din piața de retail alimentar, toți controlați de străini, au generat anul trecut peste 45% din profitul sectorului’’, spun analiștii.

Cea mai profitabilă companie a fost, anul trecut, Kaufland, cu un rezultat pozitiv de 670 milioane de lei. În top urmează Lidl (352,8 mil.lei), Carrefour (209,7 mil.lei), Mega Image (201,8 mil.lei) și Profi (130,9 mil.lei).

La nivel regional, Capitala, cu cel mai mare număr de locuitori, a atras, cum era de așteptat și cel mai ridicat nivel de afaceri, de peste 40,3 miliarde de lei. În clasamentul regional urmează județele Prahova(8,2 miliarde de lei), Timiș (5,8 miliarde de lei), Ilfov (5,8 miliarde de lei) și Brașov (4,8 miliarde de lei). Împreună primele 5 județe au generat 67% din cifra de afaceri totală în 2017.

În acest sector lucrează peste 223.000 de angajați. Potrivit datelor KeysFin, numărul acestora a scăzut cu 2,3% față de 2016 și cu 1,4% față de 2007, în condițiile în care companiile au investit puternic în optimizarea costurilor operaționale.

Productivitatea muncii în acest sector a crescut cu 10% față de 2016, aproape 434.000 de lei per angajat în 2017, însă costul mediu per angajat a avansat de 2 ori mai rapid, cu 20% față de 2016, la 31.600 de lei per angajat în 2017.

Retailul alimentar românesc depășește granița istorică de 100 miliarde lei. Cei mai mari jucători din piață

"Creșterea costurilor cu forța de muncă în acest sector a intervenit odată cu majorarea salariilor la nivel național și ca urmare a provocărilor tot mai accentuate din piața muncii. În condițiile crizei de personal, mulți dintre rataileri au investit puternic în modernizarea proceselor tehnologice, iar unul dintre efectele cele mai vizibile îl reprezintă extinderea semnificativă a caselor automate, unde clienții gestioneaza singuri plata. Automatizarea serviciilor se va extinde, cel mai probabil, la nivelul întregii piețe, în următorii ani”, estimează analiștii.

Cei mai importanți angajatori din sectorul de retail alimentar sunt Kaufland (13.519 angajați), Profi  (11.662), Carrefour (9.939), Mega Image (9,313) și Auchan (9.290 de angajați).

Potrivit analizei, Lidl are cea mai bună profitabilitate a forței de muncă, cu 73,3 mii de lei per angajat urmat de Kaufland, Metro, Mega și Carrefour.

"Interesant este și faptul că, pe fondul extinderii lanțurilor de magazine. jucătorii mari au ajuns să atragă mare parte din forța de muncă. Dacă în 2007 angajau 12% din forța de muncă, în 2017 s-a ajuns la 38%. La polul opus, cel mai mult au pierdut magazinele de cartier, de la 46,7% din total în 2007 la puțin peste o treime în 2017”, mai arată analiza.

Potrivit datelor Eurostat, la nivel european, românii au alocat în 2017 cea mai mare parte dintre veniturile gospodăriilor pe alimente și băuturi non-alcoolice (27,8%) din UE. Ne urmează lituanienii (22%), estonienii (20,3%) și bulgarii (19,5%).

Cifra din dreptul României reprezintă de peste 2 ori media UE (12,2%). La polul opus, românii alocă mult mai puțin restaurantelor și hotelurilor (doar 3,3% față de o medie UE de 8,8% din total).

"Statistica prezintă o consecință directă a nivelului de trai scăzut din România. Românii nu mănâncă mai mult decât alți europeni, ci cheltuie mai mult raportat la veniturile lor. Una este să ai un salariu de 3000 de euro și să aloci 800 de euro pentru mâncare, și alta e să trăiești la limita subzistenței, cum o fac mulți dintre români. Dincolo de raportul cheltuieli alimentare – salarii, o altă mare problemă o reprezintă obiceiurile alimentare nesănătoase, care au făcut ca România să se claseze pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor, potrivit datelor de la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon. Este o consecință a mâncării proaste și ieftine, puternic calorice, pe care majoritatea o consumă”, spun analiștii.

Obiceiurile de consum ale românilor țin și de tradiție. "După 40 de ani de comunism în care achiziția de bunuri alimentare reprezenta o provocare, o întreagă generație și-a găsit satisfacția în consumul alimentar. Ideea de a mânca mult și bine – o conotație a prosperității, s-a transmis din generație în generație, farfuria plină continuând să fie principala satisfacție a unei mari părți a populației", mai afirmă aceștia.

Companiile din retailul românesc continuă, din păcate, să exploateze din plin acest fenomen.

"Consumul responsabil reprezintă încă un concept pe care jucătorii din piață întârzie să îl promoveze. Se marjează în continuare pe prețuri și volum, semnalele privind educarea populației către cumpătare fiind încă foarte reduse. S-au făcut pași înainte cu promovarea băuturilor fără zahăr, unii producători au redus valoarea calorică a produselor, însă este nevoie de o strategie eficientă la nivel național, care să promoveze acest demers. Altfel, românii, dincolo de faptul că sunt din ce în ce mai puțini, vor fi tot mai bolnavi, afecțiunile asociate consumului excesiv de produse alimentare și băuturi fiind deja la nivelul de alarmă", se mai precizează în analiză.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
alimente
retail
cumparaturi